© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
În data de 11 iunie celebrăm Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti[2026-06-11]de Cristian DamianÎn 11 iunie celebrăm Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti, dată care aminteşte de unul dintre momentele importante ale istoriei naţionale şi de începutul procesului care avea să conducă la formarea României moderne. În ziua de 11 iunie 1848, domnitorul Gheorghe Bibescu a semnat Proclamaţia de la Islaz, recunoscând astfel Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Ţării Româneşti şi programul adoptat de revoluţionari cu două zile înainte, în localitatea Islaz. Considerată cel mai important moment al anului revoluţionar 1848 în Ţara Românească, această zi a marcat acceptarea oficială a revendicărilor formulate de generaţia paşoptistă şi a idealurilor care urmăreau modernizarea societăţii româneşti. Din rândul revoluţionarilor din cele trei ţări române s-au remarcat Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Nicolae Bălcescu, Ion C. Brătianu, Avram Iancu, Sfântul Ierarh Andrei Şaguna şi C.A. Rosetti. Alături de aceştia, Ana Ipătescu, Maria Rosetti şi Pelaghia Roşu au rămas simboluri ale implicării femeilor în lupta pentru libertate, drepturi şi afirmare naţională. Deşi Revoluţia a fost oprită în septembrie 1848, prin intervenţia forţelor otomane şi ruse, ideile promovate atunci au continuat să inspire generaţiile următoare şi au stat la baza marilor transformări politice ale secolului al 19-lea: Unirea Principatelor din 1859, Independenţa României din 1877-1878 şi dezvoltarea instituţiilor moderne ale statului român. Revoluţia de la 1848 Revoluţia de la 1848 din ţările române a făcut parte din amplul val revoluţionar european care a cuprins continentul în acel an, pe fondul revendicărilor privind libertăţile cetăţeneşti, reformele sociale şi afirmarea identităţilor naţionale. Un rol important în răspândirea acestor idealuri l-a avut Revoluţia Franceză din februarie 1848. Dacă în Franţa revendicările au avut cu precădere un caracter social şi politic, în Europa Centrală şi de Est acestea s-au împletit cu aspiraţiile de emancipare naţională. În spaţiul românesc, revoluţia s-a desfăşurat într-un context complicat. Transilvania, Banatul, Bucovina şi Basarabia se aflau sub stăpânirea unor imperii străine, în timp ce Moldova şi Ţara Românească erau constrânse să accepte protectoratul Rusiei ţariste şi suzeranitatea Imperiului Otoman. În aceste condiţii, Revoluţia de la 1848 a reprezentat expresia afirmării conştiinţei naţionale româneşti şi a dorinţei de unitate, libertate şi modernizare, devenind unul dintre cele mai importante momente din procesul de constituire a naţiunii române moderne. Instituirea sărbătorii Importanţa istorică a zilei de 11 iunie a fost recunoscută oficial prin Legea nr. 27/2023, care instituie Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti. Potrivit Agerpres, demersul legislativ a fost iniţiat în anul 2018 de un grup de deputaţi şi senatori care au propus marcarea oficială a momentului în care au fost recunoscute revendicările revoluţionarilor paşoptişti şi programul politic adoptat la Islaz. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în iunie 2018 şi de Camera Deputaţilor în decembrie 2022, fiind promulgat la 10 ianuarie 2023 prin decret prezidenţial. Potrivit actului normativ, autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile de cultură şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni dedicate celebrării acestei zile, menite să păstreze vie memoria generaţiei care a pus bazele României moderne şi ale democraţiei româneşti. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 6, Ultimul acces: 2026-06-17 15:56:31
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
