© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Reprezentanţi ai Bisericilor şi instituţiilor europene au discutat despre impactul inteligenţei artificiale asupra omului[2026-06-12]de Mihail PătrăşcanuDouă seminare organizate la Bruxelles au reunit luni şi marţi reprezentanţi ai Bisericilor, ai instituţiilor europene şi ai mediului academic pentru a analiza impactul inteligenţei artificiale asupra omului. Primul seminar, găzduit de Comisia Europeană, a fost dedicat temei „Impactul etic şi social al inteligenţei artificiale”. Participanţii au analizat oportunităţile şi riscurile asociate tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială, cu accent pe efectele acestora asupra democraţiei, educaţiei, muncii, coeziunii sociale şi demnităţii umane. Participanţii au fost informaţi şi cu privire la implementarea Actului european privind inteligenţa artificială (AI Act), fiind evidenţiat angajamentul Uniunii Europene de a combina inovaţia cu măsuri de protecţie pentru persoanele vulnerabile, mecanisme de responsabilizare şi supraveghere umană în domeniile cu risc ridicat. Pe parcursul dezbaterilor s-a subliniat în repetate rânduri că provocările aduse de inteligenţa artificială nu sunt doar de natură tehnologică, ci şi culturală şi antropologică. În centrul discuţiilor s-au aflat teme precum libertatea umană, responsabilitatea, creativitatea şi participarea socială. Orientarea către Hristos Din partea Comitetului Reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe Locale (CROCEU) a intervenit profesorul Florian Pop, directorul Şcolii Doctorale de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnică din Bucureşti. Cadrul universitar a pledat pentru păstrarea unei viziuni antropocentrice în dezvoltarea şi utilizarea inteligenţei artificiale. Prof. Florian Pop împreună cu pr. Sorin Şelaru, directorul Reprezentanţei Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene. Foto credit: EC Audiovisual Service „În intervenţia mea, pe lângă aspectele etice şi criza ontologică cu care se confruntă persoana umană în era inteligenţei artificiale, am atras atenţia şi am punctat faptul că această abordare centrată pe persoana umană şi pe o puternică antropologie umană ar trebui completată şi întărită de către Biserică, de o trăire autentică, de păstrarea demnităţii şi libertăţii umane care nu poate fi asumată decât în viaţa sacramentală a Bisericii şi orientarea către Hristos, care ne oferă mântuire”, a declarat profesorul Florian Pop pentru Trinitas TV. Participanţii au abordat, de asemenea, preocupări pe termen lung privind utilizarea inteligenţei artificiale în domeniul militar, efectele cognitive ale învăţării asistate de AI asupra tinerilor şi implicaţiile tehnologiilor de augmentare umană, care pun sub semnul întrebării înţelegerile tradiţionale despre natura umană. Sănătate şi bunăstare în era AI Cel de-al doilea seminar, găzduit de Parlamentul European, a avut tema „Sănătatea şi bunăstarea în era inteligenţei artificiale: comunităţi care combat izolarea şi riscurile digitale”. Discuţiile s-au concentrat asupra impactului tehnologiilor bazate pe AI asupra sănătăţii mintale, relaţiilor interpersonale şi coeziunii sociale. O atenţie deosebită a fost acordată fenomenului companionilor virtuali, riscurilor izolării digitale şi influenţei tot mai mari a algoritmilor asupra comportamentului uman, în special în rândul copiilor şi tinerilor. Unul dintre mesajele recurente ale seminarului a fost că dezvoltarea tehnologică trebuie să urmărească în primul rând dezvoltarea umană şi nu exclusiv eficienţa economică sau interesele comerciale. Omul în centrul dezvoltării tehnologice Părintele George Vâlcu, secretar general al CROCEU. Foto credit: EC Audiovisual Service Părintele George Vâlcu, secretar general al CROCEU, a evidenţiat faptul că inteligenţa artificială nu mai reprezintă o problemă a viitorului, ci o realitate care influenţează deja viaţa cotidiană: „Discuţiile au evidenţiat importanţa cultivării unei abordări echilibrate a inteligenţei artificiale, evitând atât entuziasmul necritic, cât şi alarmismul nejustificat”. „Deşi recunoaştem beneficiile considerabile oferite de aceste tehnologii, nu ar trebui să închidem ochii în mod naiv la riscurile substanţiale pe care le implică. Pentru Biserica Ortodoxă, provocarea esenţială este ca omul să rămână în centrul dezvoltării tehnologice”, a afirmat părintele George Vâlcu. „Dincolo de întrebările privind eficienţa şi performanţa tehnologică, societăţile trebuie să continue să se întrebe dacă noile tehnologii contribuie cu adevărat la dezvoltarea integrală a omului şi la binele comun”, a adăugat secretarul general al CROCEU. Participanţii au concluzionat că dialogul desfăşurat în baza articolului 17 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene rămâne un cadru valoros pentru cooperarea dintre instituţiile europene şi comunităţile religioase în abordarea unor teme esenţiale pentru prezentul şi viitorul societăţii europene. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 24, Ultimul acces: 2026-06-18 14:32:20
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
