Editurile Patriarhiei au lansat la Bookfest volume despre sfintele românce şi o carte despre Sf. Ier. Calinic şi epoca sa

Acasă > Ştiri > Ştiri Actuale

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Editurile Patriarhiei au lansat la Bookfest volume despre sfintele românce şi o carte despre Sf. Ier. Calinic şi epoca sa

[2026-06-10]

de Ştefana Totorcea

Patru volume dedicate sfintelor femei românce şi unul despre viaţa şi activitatea Sfântului Calinic de la Cernica au fost prezentate duminică la standul Editurilor Patriarhiei Române de la Salonul Internaţional de Carte Bookfest.
Patru dintre cărţi fac parte din Colecţia „Monahii, soţii şi mame de ieri, acum sfinte rugătoare în cer” a Editurii Basilica a Patriarhiei Române şi sunt scrise de Mihai Clipici, consilier patriarhal la Sectorul Cultură, pictură şi restaurare al Administraţiei Patriarhale.
Colecţia cuprinde volumele: Monahii, soţii şi mame de ieri, acum sfinte rugătoare în cer; Lumina smereniei – Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea; Floarea care a rodit rugăciune – Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea şi Răbdătoare şi rugătoare – Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi.
Colecţie dedicată noilor sfinte
Fotomontaj: Basilica.ro
„Prima lucrare, care a început această colecţie şi care, de fapt, îi dă şi titlul, Monahii, soţii şi mame de ieri, acum sfinte rugătoare în cer, vorbeşte în modul foarte general despre vieţile celor 16 sfinte canonizate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în Anul Centenar al Patriarhiei Române, 2025”, a explicat Răzvan Mihai Clipici.
„Lucrarea este menită să popularizeze vieţile acestor sfinte în rândul credincioşilor români şi cred că un aspect foarte important reprezintă şi faptul că în acest album dedicat lor avem prezentat şi Tomosul Sinodal de canonizare a celor 16 Sfinte Femei Românce.”
Monahia Nectaria Lazăr a evocat viaţa Sfintei Elisabeta de la Pasărea, sora ei după trup.
„Sfânta a avut o chemare unică, dumnezeiască, zic eu, pentru Dumnezeu, chiar din copilărie. Îi plăcea să fie mai liniştită, mai retrasă, căuta să facă rugăciune”, a rememorat monahia. „Sfânta Elisabeta a fost un om deosebit, cu delicateţe faţă de aproapele, în mănăstire căuta întotdeauna să ajute.”
„Mergeam deseori cu bunica la biserică, unde bunica ne învăţa despre sfinţi, despre viaţa duhovnicească”, a mai amintit monahia.
Despre Sf. Filofteia de la Pasărea
Cartea „Floarea care a rodit rugăciune – Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea” a fost prezentată de Protos. Simeon Cuţui, exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
„Sfânta Cuvioasă Filofteia a primit la botez numele de Floarea şi, prin acest joc de cuvinte, autorul încearcă să spună că o floare care putea să rămână doar o simplă floare nu s-a ofilit în vâltoarea lumii, ci s-a desăvârşit în mănăstire şi a ajuns sfântă în calendarul nostru”, a explicat părintele exarh cultural.
„Despre Sfânta Filofteia, din păcate, nu avem atât de multe documente, însă, tocmai aici se vede lucrarea serioasă de cercetare dusă de autor, care se bazează, în primul rând, pe arhive, pe unele pomelnice ale ctitoriilor Sfântului Ierarh Calinic. De asemenea, mai avem mărturii surprinse în Patericul Românesc al Părintelui Ioanichie Bălan şi studiul Părintelui Nicolae Şerbănescu.”
Concluzii spectaculoase despre Sf. Ier. Calinic şi epoca lui
Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu
La Bookfest a fost lansat şi volumul Legea Ta cugetarea mea este. Aspecte ale vieţii creştine reflectate în izvoare istorice din secolele XVII-XIX. Studii întru cinstirea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, publicat de Oana Mădălina Popescu la Editura Cuvântul Vieţii a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.
„Cartea este axată pe viaţa şi activitatea Sfântului Calinic de la Cernica, reflectată în surse istorice”, a explicat autoarea pentru Trinitas TV. „Este structurată în şapte capitole, dintre care cinci sunt legate strict de Sfântul Calinic, celelalte două completează informaţiile despre viaţa religioasă.”
„Toate aceste surse le-am analizat din punct de vedere critic, iar la final am ajuns la unele concluzii spectaculoase, deoarece, dincolo de informaţiile punctuale pe care ele le dau, arată o societate creştină, o atenţie acordată copierii textelor sfinte din tot spaţiul ortodox, deci arată legăturile spaţiului românesc cu Ortodoxia exprimată în limba greacă şi limba slavă, pentru că circulau în spaţiul românesc cărţi teologice care erau tipărite în Apus, la Veneţia, în Viena, dar erau aduse în spaţiul românesc, traduse la Mănăstirile Neamţ şi Dragomirna de mucenicii Sfântului Paisie Velicicovschi şi copiate în manuscrise la Cernica şi Căldăruşani”, a adăugat autoarea.
Pr. Ştefan Zară, consilier la Sectorul Cultural şi comunicaţii media al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a subliniat că această carte, bazată pe documente din arhiva Bibliotecii Academiei Române, „prezintă relaţia societăţii cu Biserica în secolele XVII-XIX, arătând că spiritualitatea nu era despărţită de cultură, ci între partea liturgică şi carte era o simbioză.”
„Legea lui Dumnezeu era întotdeauna în ochii românului”, a concluzionat părintele consilier eparhial.
Cea de-a 19-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest s-a desfăşurat la Bucureşti în perioada 3-7 iunie 2026.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 24, Ultimul acces: 2026-06-17 13:29:12

Timp total: 0.03s...

[]:1