Proclamarea locală a canonizării Sfintelor Filofteia şi Elisabeta de la Pasărea: Au trăit într-o desăvârşită simplitate

Acasă > Ştiri > Ştiri Actuale

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Proclamarea locală a canonizării Sfintelor Filofteia şi Elisabeta de la Pasărea: Au trăit într-o desăvârşită simplitate

[2026-06-05]

de Mihail Pătrăşcanu

Proclamarea locală a canonizării Sfintelor Cuvioase Filofteia şi Elisabeta a avut loc vineri la Mănăstirea Pasărea din judeţul Ilfov.
Evenimentul solemn s-a desfăşurat la finalul Sfintei Liturghii oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, Mitropolit onorific şi Exarh patriarhal, împreună cu Arhiepiscopul Calinic al Argeşului şi Muscelului, Episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Paisie Sinaitul şi Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Tomosurile Sinodale de proclamare a canonizării celor două sfinte au fost prezentate de Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul şi de Episcopul vicar Timotei Prahoveanul.
Prin aceste acte oficiale s-a hotărât ca sfintele să fie numărate între sfinţii Bisericii şi să fie pomenite cu cântări de laudă în zilele de prăznuire, 12 aprilie (Sf. Filofteia), respectiv 5 iunie (Sf. Elisabeta), urmând să fie înscrise în Sinaxar, în cărţile de cult, precum şi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj cu această ocazie, care a fost prezentat de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal.
Iubire sinceră şi darnică
Mesajul Patriarhului Daniel a fost prezentat de PS Varlaam Ploieşteanul. 05.06.2026. Foto credit: Basilica.ro / Raluca-Emanuela Ene
Patriarhul României a evidenţiat vieţile celor două sfinte cuvioase, care deşi au trăit în secole şi circumstanţe diferite, „amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor şi locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârşindu-se în ostenelile călugăreşti”.
„Iubirea sinceră şi darnică a celor două cuvioase maici s-a vădit, totodată, în purtarea lor smerită, care nu căuta nimic pentru sine, ci pentru binele celor din jur. Cele două sfinte cuvioase au trăit într-o desăvârşită simplitate. Din sărăcia asumată, ele împărţeau ce aveau cu cei din jur, arătându-şi iubirea lor milostivă”.
„Faptele celor două cuvioase maici, ne arată că viaţa creştină autentică este, fără îndoială, o necontenită lepădare de sine care se transformă, cu timpul, în izvor de viaţă duhovnicească pentru ajutorarea celorlalţi. Şi tocmai această disponibilitate spre dăruire de sine le-a făcut, prin harul Duhului Sfânt, vase alese prin care s-au înfăptuit multe minuni”, a transmis Preafericirea Sa.
La final, stareţele Mănăstirilor Corlăţeni-Pojorâta şi Mestecăniş din judeţul Suceava au primit din partea Patriarhului Daniel două dintre cele trei icoane relicvar ale Sfintei Elisabeta de la Pasărea.
Sfânta Filofteia de la Pasărea
Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, s-a născut la Bucureşti. S-a căsătorit din tinereţe cu Antonie, alături de care va întemeia o frumoasă familie creştină, stabilindu-se în mahalaua Sfântul Visarion din Bucureşti, unde şi-au crescut în dragoste de Dumnezeu şi de patrie cei patru fii.
După ce a rămas văduvă, a ales calea monahismului la Mănăstirea Pasărea, unde a primit schima cea mare.
Strălucind în virtute, în dragoste, smerenie, rugăciune şi ascultare, Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea a trecut la cele veşnice la 8 noiembrie 1833. După mutarea la Domnul, a fost înmormântată în cimitirul Mănăstirii Pasărea.
Sfânta Elisabeta de la Pasărea
Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea s-a născut în data de 16 iulie 1970, în localitatea Moldova-Suliţa din judeţul Suceava, primind la botez numele Rodica. La vârsta de 16 ani, a intrat în obştea Mănăstirii Pasărea, după un pelerinaj făcut împreună cu două verişoare şi după ce a cerut sfat mai multor duhovnici.
În 1996, a fost trimisă la Aşezământul Românesc de la Ierusalim, unde a slujit ca paraclisieră şi cântăreaţă la strană. În această perioadă s-a confruntat cu o boală grea, dar care a ajutat-o pe sfântă să fie mai aproape de Dumnezeu.
Revenită în ţară, a ales calea pustniciei în Munţii Giumalău şi în Munţii Neamţului, unde a petrecut ani îndelungaţi în rugăciune şi asceză. La doar 44 de ani, în data de 5 iunie 2014, s-a mutat la Domnul, fiind înmormântată la mănăstirea în care îşi începuse viaţa monahală.
Proclamarea generală a celor două sfinte canonizate de Sfântul Sinod în 2025 a avut loc în data de 6 februarie la Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 8, Ultimul acces: 2026-06-18 04:23:24

Timp total: 0.03s...

[]:1