Cardinalul Parolin: Papa în Spania pentru a relansa comuniunea şi întâlnirea[2026-06-07]Cardinalul Pietro Parolin (foto: Vatican Media)Papa Leon al XIV-lea a sosit în Spania pentru a patra sa călătorie internaţională: Madrid, Barcelona, Montserrat şi Insulele Canare sunt etapele acestei noi misiuni apostolice. Cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat, explică presei vaticane semnificaţia acestui eveniment. – Eminenţă, care este mesajul principal pe care Sfântul Părinte doreşte să-l transmită Spaniei în cadrul celei de-a patra călătorii apostolice internaţionale? – Logoul călătoriei apostolice în Spania – un cerc deschis în mişcare, format din figuri umane unite între ele şi orientate spre înălţime – dezvăluie deja intenţia Sfântului Părinte. Ca Păstor al Bisericii Catolice, doreşte să-şi întâlnească fiii, dar şi pe toţi oamenii de bună voinţă. Împreună cu toţi, doreşte să susţină, să promoveze şi să edifice tot mai mult comuniunea şi întâlnirea. Toate acestea într-o dublă mişcare, atât în interiorul Bisericii, cât şi în societate. Nu este vorba doar de a fi împreună, ci de a merge împreună spre un ţel comun. Trebuie subliniat şi acel plus pe care Biserica doreşte să-l comunice întregii umanităţi, şi anume invitaţia de a primi răspunsurile pe care Isus Cristos le dă la întrebările profunde pe care fiinţa umană şi le pune cu privire la sensul vieţii, al morţii, al suferinţei. Cristos ne oferă posibilitatea de a ajunge la acea plenitudine a umanităţii pe care noi, creştinii, o numim viaţă veşnică. Aceasta devine, de asemenea, sursa speranţei şi a bucuriei cu care Sfântul Părinte aspiră să slujească umanitatea şi să încurajeze creştinii. – Sfântul Părinte se va întâlni cu Parlamentul spaniol: care sunt astăzi priorităţile diplomatice ale Sfântului Scaun în dialogul cu Europa mediteraneeană? – Legislatorii trebuie să aibă întotdeauna ca referinţă fundamentală demnitatea persoanei umane şi binele comun, în elaborarea legilor şi în determinarea tipului de societate pe care doresc să o construiască. Zona mediteraneeană, cu tradiţia sa milenară de cultură, artă şi valori, reprezintă, de asemenea, un punct de referinţă pentru creştinism. În dialogul cu Europa mediteraneeană, Sfântul Scaun susţine o abordare compasională şi coordonată a crizei migraţiei, subliniind demnitatea intrinsecă a tuturor migranţilor. Poziţia sa se bazează pe patru principii fundamentale: primirea, protejarea, promovarea şi integrarea migranţilor şi a refugiaţilor. În ceea ce priveşte demografia, malul nordic al Mediteranei, spre deosebire de cel sudic, suferă de o scădere drastică a natalităţii. Pentru a face faţă acestei crize, este esenţial să se pună în centrul atenţiei demnitatea fundamentală a tuturor persoanelor şi rolul familiei în societate. – Problema separatistă a avut repercusiuni şi asupra vieţii comunităţilor ecleziale locale. Ce poate Biserica să facă, şi ce mesaj ar putea transmite Papa în timpul vizitei în Spania, pentru a evita polarizările şi a promova comuniunea? – Noi, catolicii, credem că „Biserica este, în Cristos, într-un anumit fel sacramentul, adică semnul şi instrumentul uniunii intime cu Dumnezeu şi al unităţii întregii omeniri” (LG 1) şi că Papa, „ca succesor al lui Petru, este principiul şi fundamentul perpetuu şi vizibil al unităţii atât a Episcopilor, cât şi a mulţimii credincioşilor” (LG 23), de aceea este în natura sa să promoveze unitatea Bisericii şi în Biserică. Ca Părinte şi Păstor, el se preocupă de unitatea copiilor săi, a oilor sale, şi promovează, de asemenea, misiunea încredinţată întregii Biserici, care este Trupul mistic al lui Cristos, de a instaura comuniunea şi unitatea în diversitate între popoarele pământului. Mesajul Sfântului Părinte, dacă pe de o parte nu poate trăda misiunea sa de unitate şi, prin urmare, de pace, pe de altă parte nici nu doreşte să înlocuiască responsabilităţile care revin statelor în guvernarea propriilor cetăţeni. Din acest principiu se poate deduce că, deşi mesajul Papei poate avea implicaţii politice tocmai pentru că Biserica Catolică este alcătuită din aceiaşi cetăţeni ai naţiunilor, Succesorul lui Petru propovăduieşte Evanghelia şi doreşte, pornind de aici, să lumineze toate realităţile umane, fără a se amesteca în politica internă a ţărilor. – Veghea cu tinerii de la Madrid este unul dintre momentele centrale. Într-o ţară care trăieşte o secularizare crescândă, ce schimbare pot aduce noile generaţii şi cum? – Pentru a răspunde la această întrebare, aş dori să reiau ceea ce Sfântul Părinte le-a spus numeroşilor tineri adunaţi pentru Veghea jubiliară, la Tor Vergata, pe 2 august din anul trecut. Îi invita să fie pasionaţi în căutarea adevărului, curajoşi în a se lăsa întâlniţi de Cristos, generoşi în a trăi concret Evanghelia. Lumea în care trăim îi împinge să facă multe lucruri, uneori într-un mod hiperactiv şi dispersiv, ispitindu-i să încredinţeze tot mai mult gândirea, evaluarea, decizia – conform unui stereotip scientist acum depăşit – unor instrumente artificiale şi uneori uşor de manipulat. Tinerii pot reacţiona, alegând şi răspândind un mod diferit şi mai liber de a se comporta. Dând spaţiu tăcerii, reflecţiei, meditaţiei, rugăciunii, ei pot pune în valoare cu entuziasm, înţelepciune şi caritate numeroasele instrumente de care dispun şi a căror utilizare o cunosc foarte bine, pentru binele fiecărei persoane şi al întregii persoane. Tinerii sunt capabili de aceste lucruri, ba chiar sunt deosebit de înclinaţi spre ele. Este important să-i ajutăm, în credinţă, să le aprofundeze şi să le trăiască, devenind profeţi contagioşi ai păcii, ai dreptăţii şi ai iubirii autentice pentru viitorul lor şi al nostru. – La Barcelona, Liturghia de la Sagrada Família, cu inaugurarea turnului lui Isus Cristos, va fi unul dintre momentele simbolice cele mai puternice. Se poate interpreta acest eveniment ca un impuls de a arăta frumuseţea Evangheliei întregii Spanii şi nu numai? – Cu siguranţă da: prin binecuvântarea turnului lui Isus Cristos, Sfântul Părinte va marca o etapă importantă în construcţia Bazilicii Sagrada Família. Acest element arhitectural arată, de fapt, că Biserica este un şantier de pietre vii, în continuă creştere de-a lungul istoriei. Înălţimea turnului îi invită pe toţi să-şi ridice privirea spre Dumnezeu, care, în semnul crucii, îşi revelează iubirea pentru umanitate. Ca un far al mântuirii şi al speranţei, această structură este, aşadar, o operă de evanghelizare: frumuseţea ei reflectă centralitatea lui Cristos în viaţa Bisericii. Noul turn împlineşte proiectul lui Gaudí, arhitectul său, care a fost profund inspirat de credinţă. El a înţeles arta ca formă de vestire a Evangheliei şi limbaj privilegiat al misiunii creştine. Spania găseşte în această operă nu doar un monument splendid, care îi sporeşte patrimoniul cultural, ci şi mărturia credinţei care a unit naţiunea timp de secole. – Etapa din Insulele Canare se concentrează în special asupra realităţii imigraţiei şi integrării. În opinia dumneavoastră, lumea se îndreaptă spre o atitudine de primire sau „întoarce din ce în ce mai mult spatele”? – Marea majoritate a oamenilor nu migrează peste graniţă; un număr mult mai mare migrează în interiorul propriilor ţări. În plus, migraţia internaţională nu este uniformă în întreaga lume, ci este influenţată de factori economici, geografici şi demografici. Migraţia susţine pieţele muncii şi contribuie la acoperirea deficitului de competenţe, iar migranţii rămân o sursă fundamentală de sprijin pentru ţările lor de origine. În ceea ce priveşte primirea, există o tendinţă generalizată de concentrare doar asupra intereselor comunităţilor restrânse, iar acest lucru, aşa cum a subliniat Papa Leon al XIV-lea, reprezintă o ameninţare serioasă la adresa împărţirii responsabilităţilor, a cooperării multilaterale, a realizării binelui comun şi a solidarităţii globale în beneficiul întregii familii umane. În acest context, Sfântul Scaun adoptă în mod constant o poziţie în apărarea demnităţii inalienabile a fiecărei persoane. Este important să ne amintim că fiecare migrant este o persoană şi că are astfel drepturi inalienabile, care trebuie respectate în orice context, atât în ţara sa de origine, cât şi acolo unde se deplasează. Ar fi necesar să abordăm un fenomen atât de complex cu voinţă politică, generozitate şi spirit de solidaritate. Speranţa este ca să existe o întoarcere la valoarea fraternităţii, bazată pe empatie şi colaborare, care favorizează calea întâlnirii şi a îmbogăţirii reciproce. – În opinia dumneavoastră, ce chip are Spania astăzi şi ce rol ar putea avea în Europa? – Spania de astăzi are chipul unui popor care păstrează încă rădăcini creştine profunde, manifestând o legătură vie şi o afecţiune sinceră faţă de Succesorul lui Petru. Chiar şi în faţa provocărilor societăţii contemporane, ea găzduieşte o Biserică vie şi dinamică, ce este capabilă să mărturisească Evanghelia şi să ofere o contribuţie semnificativă la viaţa spirituală şi socială a ţării. Societatea spaniolă trăieşte tensiuni şi transformări profunde, dar este în căutarea unor căi de întâlnire şi reconciliere, vizând binele comun. Are nevoie să redescopere centralitatea persoanei, dialogul social şi reconcilierea ca fundamente ale convieţuirii democratice. Din punctul de vedere al contribuţiei pe care o poate aduce Europei şi lumii, aş vorbi despre sprijinirea multilateralismului şi promovarea drepturilor omului, a păcii şi a securităţii internaţionale. De asemenea, poate favoriza dialogul cu ţările din America Latină şi Africa de Nord. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 16, Ultimul acces: 2026-06-17 01:09:04
|
Timp total: 0.03s...
[]:1