Papa la Madrid: Ţesând reţele pentru a proteja sufletul societăţii

Acasă > Ştiri > Ştiri Actuale

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Papa la Madrid: Ţesând reţele pentru a proteja sufletul societăţii

[2026-06-07]

foto: Vatican Media
În cea de-a doua zi a călătoriei sale apostolice în Spania, Papa Leon al XIV-lea a petrecut un timp cu reprezentanţi ai lumii artei, educaţiei, economiei şi sportului şi i-a invitat să devină „noi protagonişti” în ţeserea legăturilor de solidaritate, dialog şi speranţă într-o lume din ce în ce mai fragmentată. Vorbind duminică seară la Movistar Arena din Madrid, în cadrul evenimentului intitulat „Ţesând reţele cu lumea culturii, artei, economiei şi sportului”, Sfântul Părinte a reflectat asupra responsabilităţii comune a instituţiilor şi indivizilor de a proteja persoana umană în faţa rapidelor schimbări sociale şi tehnologice.

Evenimentul a reunit artişti, academicieni, lideri de afaceri, reprezentanţi ai sindicatelor şi sportivi într-o conversaţie menită să favorizeze dialogul dintre Biserică şi societatea contemporană. Dintre cei care i s-au adresat Pontifului s-au numărat actorul Antonio Banderas, care a reflectat asupra relaţiei durabile dintre credinţă şi expresia artistică; José María Coello de Portugal, rectorul Universităţii Complutense din Madrid, vorbind în numele comunităţii educaţionale şi ştiinţifice; reprezentanţi ai organizaţiilor de afaceri şi muncă, discutând despre provocările etice puse de inteligenţa artificială şi transformarea economică; şi sportivele de renume Teresa Perales şi Carolina Marín, care au evidenţiat valorile rezilienţei, umilinţei şi solidarităţii învăţate prin sport.
Ce moştenire lăsăm?
După ce a ascultat cuvintele vorbitorilor, precum şi un spectacol de flamenco al celebrei dansatoare Sara Baras şi companiei sale, Papa Leon şi-a început discursul lăudând bogatul patrimoniu cultural al Spaniei, reflectând asupra frumuseţii ţesute de-a lungul istoriei ţării – în oraşele şi monumentele sale, universităţi şi biserici, muzică, artă, dans şi bucătărie. Totuşi admiraţia faţă de realizările generaţiilor trecute, a spus el, dă naştere inevitabil unei întrebări care priveşte pe toţi: „Ce moştenire lăsăm pentru viitor şi, prin extensie, ce fel de comunitate construim?” Sfântul Părinte a recunoscut capacitatea extraordinară a societăţii de inovaţie şi comunicare, dar a avertizat că progresul tehnologic şi economic riscă să îşi piardă scopul mai profund dacă se detaşează de persoana umană. „Riscăm să devenim experţi în media şi producători eficienţi”, a spus el, „dar nesiguri în privinţa motivului pentru care, în ce scop, cu cine şi pentru cine producem.”
Biserica – „expertă în umanitate”
Reluând învăţătura Sfântului Papă Paul al VI-lea şi a Conciliului Vatican II, Papa Leon a reafirmat angajamentul Bisericii faţă de dialogul cu lumea contemporană. „Întrebarea decisivă rămâne aceeaşi”, a spus el. „Ce înseamnă să fii cu adevărat uman?” Bazându-se pe experienţa multiseculară a Bisericii de însoţire a umanităţii de-a lungul istoriei, a explicat că credinţa creştină propune căi orientate spre demnitate şi binele comun, deoarece recunoaşte în Isus Cristos răspunsul la cele mai profunde întrebări ale existenţei umane. Citând din recenta sa enciclică Magnifica Humanitas, a insistat că persoana umană rămâne „calea Bisericii” şi centrul dezvoltării autentice şi integrale. Din acest motiv, a continuat, Biserica nu poate rămâne indiferentă faţă de cultură, deoarece cultura însăşi este una dintre principalele căi prin care umanitatea îşi exprimă şi modelează identitatea.
Ce cultivăm?
Reflectând asupra legăturii etimologice dintre cuvintele „cultură” şi „cultivare”, Suveranul Pontif şi-a invitat audienţa să reflecteze la ce seamănă societatea contemporană pentru generaţiile viitoare. „Ce înfloreşte”, a întrebat el, „şi ce se ofileşte în tăcere în societatea noastră?” „Ce valori păstrăm şi pe care le lăsăm să moară?” Aceste întrebări, a spus el, necesită un dialog social onest şi permanent, înrădăcinat în ascultare, respect şi întâlnire.
Construind reţele prin dialog
Tema centrală a serii a fost exprimată în imaginea „ţeserii de reţele”, pe care Papa a descris-o ca pe o artă ce necesită ca oamenii şi instituţiile să se reunească în respect reciproc. Un astfel de dialog, a spus el, trebuie să fie întotdeauna centrat pe demnitatea umană. Universităţile, a remarcat el, nu ar trebui nici să abandoneze adevărul, nici să se izoleze de realităţile muncii. Afacerile nu trebuie să reducă niciodată angajaţii la simple variabile economice. Arta nu trebuie să devină apanajul elitelor. Sportul nu trebuie redus la divertisment sau profit. Progresul tehnologic trebuie să rămână atent la bătrâni, săraci şi cei ale căror voci sunt rareori auzite. Comunicarea însăşi, a adăugat el, poartă o responsabilitate morală. „Orice formă de expresie vorbeşte şi transmite sens”, a spus el. „Poate răni sau vindeca, poate sfărâma aşteptările sau deschide noi orizonturi.”
Creat din fire de iubire
Din perspectivă creştină, a explicat Sfântul Părinte, dialogul autentic începe cu recunoaşterea demnităţii intrinseci a fiecărei persoane umane. „Creatorul a ţesut fiinţele umane din fire de iubire”, a spus el, amintind că umanitatea este creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Această demnitate, a continuat, nu este acordată de instituţii sau guverne, ci este inerentă şi inalienabilă şi constituie prin urmare fundamentul oricărei relaţii sociale autentice.
Frumuseţea care transformă
Reflecţiile Pontifului au revenit de asemenea în mod repetat la rolul frumuseţii şi al expresiei artistice. Citând observaţia Papei Benedict al XVI-lea că credinţa „creează poezie şi muzică” şi „creează frumuseţe”, Papa Leon a vorbit despre acele experienţe care transformă oamenii din interior: un cântec, o poezie, o biserică, o voce, o privire sau chiar un joc împărtăşit între prieteni. A indicat din nou bogata tradiţie spirituală şi artistică a Spaniei – de la cântecele saeta din Săptămâna Mare până la scrierile lui Lope de Vega, Sfânta Tereza de Ávila, Sfântul Ioan al Crucii şi Calderón de la Barca – drept dovadă a profundului dialog dintre dimensiunile materiale şi spirituale ale existenţei umane.
Contribuţia credinţei la societate
Revenind la contribuţia creştină la viaţa publică, Sfântul Părinte a evocat nenumăratele şcoli, spitale şi iniţiative caritabile înfiinţate prin inspiraţia credinţei. Fără a căuta controverse, şi-a invitat ascultătorii să reflecteze asupra măsurii în care Europa însăşi a fost modelată de moştenirea sa creştină. „Este cu adevărat posibil să credem că Europa ar fi la fel fără influenţa credinţei?” a întrebat el. Reluând cuvintele Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, a repetat apelul: „Nu vă temeţi. Deschideţi larg porţile lui Cristos.”
Strigătul săracilor
Papa a plasat de asemenea situaţia săracilor în centrul reflecţiei sale. „Cine sunt cei excluşi în ciuda virtuţilor şi abilităţilor lor?” a întrebat el. Condiţia săracilor, a insistat, rămâne o provocare permanentă pentru societăţi, sisteme politice, economii şi Biserică. Amintind doctrina socială a Bisericii, a subliniat că structurile economice şi instituţionale pot fi considerate drepte numai în măsura în care promovează dezvoltarea integrală a fiecărei persoane şi încurajează participarea responsabilă a tuturor.
Lecţii de pe terenul de joc
Pontiful şi-a încheiat discursul reflectând asupra sportului, o lume pe care a descris-o ca deosebit de familiară lui. Mulţi oameni, a observat, învaţă respectul, perseverenţa şi fair play-ul mai eficient pe un teren de sport decât prin instrucţie formală. Sportivii, a adăugat, îi învaţă pe ceilalţi cum să piardă fără amărăciune, să câştige fără a-i umili pe alţii şi să se ridice din nou după eşec. Amintind cuvintele Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, care era şi el sportiv, a remarcat că sportul poate oferi o mărturie puternică a unităţii, păcii şi coeziunii sociale într-un moment în care violenţa şi diviziunea ameninţă legăturile care ţin comunităţile împreună.
O societate reînnoită
Încheindu-şi discursul, Papa Leon i-a chemat pe toţi cei prezenţi să devină protagonişti în construcţia unei societăţi reînnoite. O societate, a spus el, în care timpul rămâne deschis eternităţii; în care cultura păstrează memoria şi încurajează dialogul; în care educaţia urmăreşte adevărul cu onestitate intelectuală; în care arta trezeşte uimirea; în care afacerile recunosc demnitatea fiecărei persoane; şi în care munca rămâne o sursă de speranţă. Invocând îndemnul Sfântului Pavel de a „vă bucura cu cei ce se bucură” şi a „plânge cu cei ce plâng”, şi-a îndemnat ascultătorii să trăiască în armonie şi pace. Căci, a concluzionat, viitorul depinde de faptul dacă adevărata măreţie a umanităţii continuă să strălucească: „Să fim noi protagonişti în ţeserea unor noi reţele care să armonizeze toate domeniile vieţii”.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 17, Ultimul acces: 2026-06-17 05:53:56

Timp total: 0.04s...

[]:1