Papa Leon în Parlamentul Spaniei: O societate dreaptă apără orice viaţă umană, pacea, libertatea

Acasă > Ştiri > Ştiri Actuale

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Leon în Parlamentul Spaniei: O societate dreaptă apără orice viaţă umană, pacea, libertatea

[2026-06-08]

foto: Vatican Media
Papa Leon al XIV-lea s-a adresat luni membrilor Parlamentului Spaniei, marcând prima dată când un Papă s-a adresat vreodată acestei instituţii. În discursul său, Sfântul Părinte a spus că libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie sunt aspecte decisive pentru orice societate cu adevărat democratică.

În centrul discursului Pontifului s-a aflat ideea că orice societate cu adevărat dreaptă trebuie să fie fondată pe recunoaşterea demnităţii inviolabile a persoanei umane. O astfel de demnitate, a reafirmat, precedă orice concesie a statului şi nu poate fi subordonată unui consens social în schimbare sau fluctuaţiilor majorităţilor momentului. Pe această bază, Papa Leon a spus că doreşte să adreseze un cuvânt calm şi hotărât celor care poartă grava responsabilitate de a organiza juridic convieţuirea socială, care, a avertizat, poate fi ameninţată de o „cultură a rebutului”, după cum a spus în mod repetat Papa Francisc.
Papa Leon a întrebat ce viitor pot avea societăţile noastre dacă viaţa încetează să fie recunoscută ca valoare fundamentală şi dacă o comunitate lasă în umbră copilul nenăscut, bătrânul, bolnavul, cei care suferă în tăcere sau cei complet dependenţi de îngrijirea altora. A spus că apărarea vieţii umane nu este nici o chestiune de interes privat, nici o preocupare confesională, ci un obiectiv al civilizaţiei. Orice viaţă umană trebuie recunoscută şi apărată de la concepţie până la sfârşitul ei natural, în orice circumstanţă a existenţei sale. Când această certitudine este întunecată, a explicat, cei mai vulnerabili sunt primele victime, iar legea îşi pierde sensul său cel mai profund: de a sluji şi proteja fiecare persoană. Sfântul Părinte a sugerat că măreţia morală a unei naţiuni se manifestă în capacitatea sa de a însoţi, proteja şi preţui acele vieţi marcate de o fragilitate mai mare. Când binele comun încetează să fie un orizont comun, a avertizat, acţiunea publică riscă să se fragmenteze în interese parţiale, incapabile să protejeze ceea ce aparţine tuturor.
Papa a spus că familia are o importanţă deosebită, constituind de asemenea prima realitate umană şi fundament natural al comunităţii. În cadrul familiei, a reamintit Papa Leon, generaţiile se împletesc şi se transmite o memorie vie care dă continuitate interioară societăţii. Acolo unde familia este sprijinită, a afirmat, este întărită şi stabilitatea spirituală şi socială a naţiunilor. Le-a reamintit celor prezenţi că familia va fi întotdeauna prima şcoală a umanităţii, unde se învaţă, înainte de orice alt loc, gramatica elementară a convieţuirii şi cum să primeşti viaţa, să ai grijă de ceilalţi, să ierţi, să slujeşti şi să aparţii. Papa a remarcat de asemenea că instituţiile de învăţământ joacă şi ele un rol decisiv în această sarcină. În ele, a reflectat, noile generaţii pot învăţa să caute şi să iubească adevărul, să pună sub semnul întrebării sensul vieţii şi demnitatea fiecărei persoane.
Sfântul Părinte a recunoscut că numeroase persoane sunt forţate să lase în urmă totul în căutarea păcii, securităţii şi a unui viitor. Drama tragică a migraţiei, a spus el, provoacă astăzi conştiinţa naţiunilor şi fundamentul etic al ordinii internaţionale. A condamnat de asemenea situaţiile în care o persoană este discriminată din cauza originii sale naţionale, etnice, religioase sau lingvistice, sau din cauza condiţiei economice sau sociale, observând că atunci când aceasta se întâmplă, principiul universal al egalei demnităţi a tuturor fiinţelor umane este grav violat. Situaţia migranţilor şi refugiaţilor, a afirmat Papa Leon, necesită un răspuns care plasează persoanele în centru, abordează cauzele care îi forţează să plece şi depăşeşte simpla gestionare a fluxurilor.
De aici, a remarcat el, apare o dublă cerinţă a dreptăţii sociale. În timp ce a spus că există necesitatea de a oferi căi sigure şi legale, primire respectuoasă şi oportunităţi reale de integrare, a adăugat că există în acelaşi timp necesitatea de a promova dreptul de a rămâne în propria patrie. Aceasta necesită muncă pentru a se asigura că nimeni nu este forţat să-şi abandoneze casa din cauza lipsei de pace, securitate sau condiţii de viaţă demne, din cauza inegalităţilor economice sau a efectelor crizei climatice. În ultimii ani, a deplâns el, rutele din ce în ce mai periculoase au evidenţiat costul imens al acestei realităţi, adesea ascunsă sau ignorată, cu mulţi oameni căzând victime ale traficanţilor şi contrabandiştilor care le exploatează disperarea.
Din acest motiv, Papa a spus că este necesară consolidarea prevenirii, operaţiunilor de salvare şi asistenţei acordate victimelor, mai ales în cadrul cooperării regionale şi multilaterale. A subliniat că nici o naţiune nu poate face faţă singură unei provocări de această magnitudine. Din acest motiv, a insistat, este indispensabil un răspuns coordonat, solidar şi eficace, capabil să garanteze protecţie, primire şi oportunităţi reale de integrare celor care migrează.
Sfântul Părinte a subliniat de asemenea că lumea traversează o profundă criză spirituală şi culturală, care se manifestă în multiple forme de violenţă, polarizare şi neîncredere reciprocă. În acest context, a spus că pacea se prezintă ca o aspiraţie politică şi, mai mult, ca o autentică necesitate morală. Ea necesită un discurs public care să îi respecte pe cei care gândesc diferit, instituţii în slujba întâlnirii, o memorie istorică ce caută adevărul şi reconcilierea şi o viaţă socială capabilă să susţină prietenia civică şi respectul reciproc chiar şi în dezacord. La nivel internaţional, a insistat, pacea necesită curaj diplomatic, responsabilitate etică şi o viziune asupra viitorului fondată pe respectul faţă de identitatea fiecărui popor şi pe obligaţia statelor de a-şi rezolva disputele prin mijloacele paşnice oferite de dreptul internaţional.
În acest context, Papa Leon a subliniat că orice război constituie în cele din urmă un eşec dureros al capacităţii de negociere şi al acelei conştiinţe comune a umanităţii care recunoaşte legăturile de dreptate între naţiuni. Armele, a observat el, pot impune o tăcere temporară, dar nu pot construi niciodată o pace autentică şi durabilă. Din acest motiv, a spus că este îngrijorător că, în diverse părţi ale lumii, inclusiv în Europa, reînarmarea este din nou prezentată ca un răspuns aproape inevitabil la fragilitatea situaţiei internaţionale. Adevărata securitate, prin contrast, se naşte din dreptate, dialog răbdător, respect faţă de dreptul internaţional şi o politică ce este capabilă să pună vieţile popoarelor înaintea intereselor care profită de pe urma războiului.
Sfântul Părinte a spus că dezvoltarea noilor tehnologii şi a inteligenţei artificiale în sfera militară necesită de asemenea o vigilenţă etică riguroasă, pentru ca deciziile privind viaţa şi moartea să nu fie niciodată delegate sistemelor automatizate sau scoase din responsabilitatea morală a persoanei umane. Astfel, comunitatea internaţională este chemată să redescopere valoarea indispensabilă a dialogului drept cale răbdătoare spre acorduri drepte şi durabile, fondate pe respectul faţă de tratate, transparenţa în acţiunea diplomatică şi voinţa sinceră de a plasa pacea înaintea recursului la forţă.
Papa a subliniat că pacea nu este doar o realitate politică sau instituţională, ci se naşte şi în conştiinţă, acolo unde resentimentul, indiferenţa şi ura cedează locul reconcilierii. Din acest motiv, pacea se instaurează şi se apără şi prin limbaj. Cuvintele pot deschide căi sau le pot închide; pot ilumina realitatea sau o pot distorsiona până la punctul de a face imposibilă întâlnirea. A avertizat că aceia care exercită responsabilitate publică au în consecinţă o obligaţie specială de a proteja discursul pentru „a dezarma limbajul”. A adăugat că fermitatea nu necesită dispreţ şi că dezacordul nu implică umilire.
Din acest respect faţă de ceilalţi, a spus Pontiful, apare datoria de a proteja spaţiul în care se maturizează convingerile, conştiinţele şi relaţia lor cu Dumnezeu. A explicat că atenţia faţă de acest domeniu interior permite o mai bună înţelegere a unui aspect decisiv pentru orice societate cu adevărat democratică: libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, un drept fundamental care protejează sfera cea mai intimă a persoanelor. Libertatea pe care se fondează statul modern, dacă este autentică, a remarcat Papa, recunoaşte dimensiunea religioasă a fiinţei umane, o respectă şi o protejează juridic. Mai mult, evită să forţeze pe cineva să renunţe la a contribui la societatea în care trăieşte din cauza credinţei.
Papa Leon a spus că, fără a confunda sferele juridică şi morală, merită reamintit că libertatea necesită o înţelegere deplină a ei înseşi. A fi liber nu înseamnă doar a trăi fără constrângeri sau a poseda multe opţiuni din care să alegi, ci înseamnă a fi capabil să recunoşti binele şi să aderi la el în mod responsabil. Prin urmare, a insistat, orice societate cu adevărat liberă necesită de asemenea o limitare adecvată a puterii publice, pentru ca libertatea persoanelor, comunităţilor şi asociaţiilor să nu fie restrânsă în mod nejustificat. Din această perspectivă, autonomia legitimă a ordinii temporale nu trebuie niciodată interpretată ca ostilitate faţă de fenomenul religios. Credinţa, a subliniat el, nu caută să se impună prin privilegii sau coerciţie; cu toate acestea, nici nu poate fi relegată la tăcere, ca şi cum ar fi irelevantă pentru viaţa publică.
În acest context, sigiliul sacramental al Spovezii are o importanţă specială pentru Biserica Catolică, aparţinând cadrului mai larg al libertăţii religioase, care garantează comunităţilor de credincioşi propria lor sferă de viaţă, organizare şi disciplină internă. A-l proteja juridic, cum se face în mod analog în anumite profesii, a remarcat Sfântul Părinte, înseamnă a păstra un spaţiu sacru al libertăţii interioare, unde credinciosul îşi poate deschide sufletul către Dumnezeu fără teama de presiuni externe, aşa cum este recunoscut şi în normele internaţionale.
În final, Papa i-a invitat pe membrii Parlamentului Spaniei să îşi ridice privirea nu pentru a se îndepărta de realitate, ci pentru a-şi aminti că fiecare decizie a autorităţilor publice priveşte persoane în carne şi oase. I-a chemat să privească mai adânc la ceea ce este în joc în fiecare decizie publică, observând că alături de soluţiile tehnice şi reformele legislative, este necesară şi o reînnoire morală.
Papa Leon a chemat Spania să nu piardă niciodată memoria rădăcinilor sale şi nici curajul de a privi spre viitor şi să continue să fie un pământ al întâlnirii, culturii, solidarităţii şi speranţei. S-a rugat ca Dumnezeu să dăruiască pace tuturor naţiunilor pământului, armonie familiilor şi seninătate conştiinţelor, şi ca zile de prosperitate, pace şi dreptate să vină peste Regatul Spaniei, marcat de amprenta apostolică a Sfântului Iacob şi de prezenţa maternă a Maicii Domnului din Pilar. Cei prezenţi au răspuns la discursul Sfântului Părinte cu mai mult de şapte minute de aplauze.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 23, Ultimul acces: 2026-06-17 14:46:21

Timp total: 0.04s...

[]:1