Biserica are misiunea de a susþine ºi întãri familia creºtinã: Patriarhul Daniel a proclamat Anul omagial-comemorativ 2026

Acasã > ªtiri > Arhivã ªtiri

Timp stanga: 0.04s...

ªtiri ºi Evenimente

Biserica are misiunea de a susþine ºi întãri familia creºtinã: Patriarhul Daniel a proclamat Anul omagial-comemorativ 2026

[2026-01-01]

de ªtefana Totorcea

„Biserica are misiunea de a susþine ºi de a întãri familia creºtinã, oferind îndrumare pastoralã ºi sprijin spiritual pentru toate etapele vieþii familiale: pregãtirea tinerilor pentru cãsãtorie, educaþia creºtinã a copiilor, rezolvarea problemelor interne ºi intensificarea legãturilor de iubire dintre membrii familiei”, a spus Preafericitul Pãrinte Patriarh Daniel joi, la Catedrala Patriarhalã.
Cuvântul Preafericirii Sale a fost rostit la ceremonia de proclamare a Anului omagial-comemorativ 2026 în Patriarhia Românã, desemnat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al pastoraþiei familiei creºtine ºi Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosiþe, muceniþe, monahii, soþii ºi mame).
În contextul crizelor multiple cu care se confruntã familiile, „este necesar ca Biserica sã intensifice eforturile pastorale pentru sprijinirea familiei creºtine, sã dezvolte programe de consiliere ºi sprijin pentru familiile aflate în dificultate, sã ofere educaþie religioasã adecvatã pentru copii ºi sã promoveze valorile familiei creºtine mãrturisitoare”, a subliniat Patriarhul României.
Cuvânt integral:
Proclamarea Anului omagial al pastoraþiei familiei creºtine ºi Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2026 drept Anul omagial al pastoraþiei familiei creºtine ºi Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosiþe, muceniþe, monahii, soþii ºi mame), recunoscând astfel rolul esenþial pe care familia ºi femeia îl au în cultivarea ºi promovarea identitãþii creºtine, precum ºi în transmiterea credinþei creºtine de la o generaþie la alta.
În epoca actualã, când instituþia familiei se confruntã cu provocãri multiple, iar rolul femeii în Bisericã ºi în societate necesitã o apreciere mai profundã, este necesar sã subliniem cã familia este nucleul de bazã al comunitãþii creºtine, iar femeia creºtinã, soþie ºi mamã, este factor principal de credinþã, iubire darnicã ºi evlavie statornicã.
Biserica are misiunea de a susþine ºi de a întãri familia creºtinã, oferind îndrumare pastoralã ºi sprijin spiritual pentru toate etapele vieþii familiale: pregãtirea tinerilor pentru cãsãtorie, educaþia creºtinã a copiilor, rezolvarea problemelor interne ºi intensificarea legãturilor de iubire dintre membrii familiei.
Familia creºtinã nu este doar o celulã sau o unitate socialã, ci ºi o „micã bisericã” („ºi casa este o micã bisericã”[1]), dupã exprimarea Sfântului Ioan Gurã de Aur, iar Fericitul Augustin numeºte familia „biserica de acasã (ecclesia domestica)”[2] în care se trãieºte ºi se transmite credinþa ortodoxã în mod viu ºi firesc. Sfânta Scripturã descrie legãtura lui Dumnezeu cu lumea ca pe o relaþie de intimitate, ca pe o cununie ºi o familie (cf. Efeseni 5, 21-33).
Biserica este locul în care, prin lucrarea curãþitoare ºi sfinþitoare a Sfântului Duh asupra sufletului omului smerit, se trãieºte iubirea frãþeascã în Dumnezeu-Fiul devenit Om ºi iubirea pãrinteascã a lui Dumnezeu-Tatãl, pe Care Domnul nostru Iisus Hristos ne-a învãþat sã-L chemãm astfel: „Tatãl nostru, Care eºti în ceruri”. Biserica, plinã de harul Preasfintei Treimi, este, deci, Familia iubirii de oameni a Preasfintei Treimi, iar familia creºtinã a fost numitã pe drept cuvânt „Biserica de acasã” („Ecclesia domestica”).
Sfânta Scripturã ºi Sfânta Tradiþie ne aratã valoarea deosebitã a femeii credincioase în viaþa ºi în misiunea Bisericii de transmitere a credinþei în Dumnezeu. Biserica a promovat demnitatea femeii, mai ales prin faptul cã venereazã pe Maica Domnului Iisus Hristos, ca ideal al feminitãþii ºi al vieþii creºtine, purtãtoare de Dumnezeu ºi de sfinþenie, numind-o Preasfânta (Panaghia). Ea este deodatã Fecioarã ºi Mamã, icoanã a Bisericii sfinþite de harul Preasfintei Treimi, a umanitãþii purtãtoare de Hristos ºi a iubirii smerite ºi milostive sau darnice.
Alãturi de Maica Domnului, sfintele mironosiþe au dovedit o credinþã statornicã ºi un devotament exemplar faþã de Domnul Iisus Hristos; ele au fost primele persoane umane care au primit vestea cea mare a Învierii lui Hristos ºi primele care au transmis ucenicilor Sãi adevãrul Învierii Lui.
De-a lungul istoriei creºtine, femeile sfinte au arãtat cã drumul spre sfinþenie nu depinde de apartenenþa la o anumitã categorie socialã, ci de conlucrarea persoanei umane cu harul divin. Astfel, sfintele muceniþe care au mãrturisit credinþa lor cu preþul vieþii, sfintele monahii care au ales calea pocãinþei, a postului ºi a rugãciunii neîncetate, dar ºi sfintele soþii ºi mame creºtine, care au îmbogãþit tradiþia ortodoxã a sfinþeniei prin exemplul unei vieþi creºtine trãite în mijlocul familiei, al comunitãþii eclesiale ºi al societãþii.
Familia creºtinã gãseºte modele de viaþã sfântã în numeroase familii sfinte din istoria Bisericii Ortodoxe. De exemplu, în secolul al IV-lea, familia Sfântului Vasile cel Mare ne oferã un exemplu remarcabil privind cultivarea sfinþeniei în familie: pãrinþii Vasile ºi Emilia, bunica Macrina cea Bãtrânã ºi cinci dintre copii – Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Petru al Sevastiei, Sfântul Cuvios Navcratie ºi Sfânta Macrina cea Tânãrã – au fost toþi opt înscriºi ca sfinþi în calendarul Bisericii Ortodoxe.
Ei ne aratã cã educaþia creºtinã ºi trãirea virtuþilor evanghelice în familie pot forma luminãtori spirituali pentru toate generaþiile. Din acest motiv, icoana sfinþilor din familia Sfântului Vasile cel Mare, pictatã de Doamna Cosmina Miu din Bucureºti, este icoana anului omagial 2026 în Patriarhia Românã.
În astfel de modele concrete de viaþã creºtinã, familia este mediul în care se învaþã ºi se practicã virtuþile creºtine: rugãciunea fierbinte, iubirea smeritã ºi milostivã, rãbdarea, iertarea ºi ajutorarea celor aflaþi în nevoi.
În privinþa anului comemorativ 2026, menþionãm cu bucurie faptul cã, în anul 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat ºaisprezece femei românce cu viaþa sfântã, a cãror proclamare generalã a canonizãrii se va realiza la începutul anului 2026, iar proclamãrile locale ale canonizãrii acestora vor avea loc în timpul anului 2026, conform zilelor de pomenire din calendarul anului 2026.
Împreunã cu celelalte sfinte femei românce din calendar, ele formeazã Soborul Sfintelor Femei Românce, acestea fiind pomenite în Duminica Mironosiþelor. Icoana Soborului Sfintelor Femei Românce a fost pictatã de familia Rãzvan ºi Mihaela Bãdescu din Buftea.
Aceste noi sfinte femei românce din calendar ne aratã cã Biserica Ortodoxã Românã a fost totdeauna binecuvântatã cu femei credincioase ºi evlavioase, care au dus lupta cea bunã a credinþei ºi au sãvârºit în sfinþenie cãlãtoria lor pãmânteascã (cf. 2 Timotei 4, 7) în multe forme de slujire: mame ai cãror copii au devenit sfinþi, muceniþe care au apãrat credinþa creºtinã cu sângele lor, monahii care s-au rugat ºi au muncit în mãnãstiri, femei mãrturisitoare care au îndurat persecuþiile pentru numele lui Hristos ºi soþii de voievozi sau domnitori care au sprijinit Biserica ºi neamul românesc.
Aceste sfinte femei românce sunt pentru noi atât modele de vieþuire creºtinã, cât ºi rugãtoare în cer pentru familia creºtinã. Mai ales astãzi când constatãm cã familia se confruntã cu multe probleme, manifestate prin creºterea numãrului de divorþuri, slãbirea legãturilor dintre bunici, pãrinþi ºi copii, diminuarea rolului familiei în educaþia religioasã a copiilor ºi altele.
Tinerii multor familii se luptã cu noi adicþii sau dependenþe ca droguri, alcoolism, jocuri de noroc (devenite o plagã socialã mai ales prin promovarea exageratã a jocurilor online), exces de utilizare a internetului (sub toate formele lui de dependenþã) ºi altele.
De aceea, este necesar ca Biserica sã intensifice eforturile pastorale pentru sprijinirea familiei creºtine, sã dezvolte programe de consiliere ºi sprijin pentru familiile aflate în dificultate, sã ofere educaþie religioasã adecvatã pentru copii ºi sã promoveze valorile familiei creºtine mãrturisitoare.
Prin centrele de consiliere familialã, prin programele de pregãtire pentru cãsãtorie, prin acþiunile de asistenþã socialã ºi prin activitatea organizaþiilor de femei, Biserica Ortodoxã Românã va continua sã ofere sprijin concret pentru consolidarea familiilor creºtine ºi pentru conºtientizarea mai intensã a importanþei familiei în viaþa Bisericii ºi a societãþii.
Prin proclamarea acestui An omagial ºi comemorativ (2026), Biserica Ortodoxã Românã doreºte sã intensifice cultivarea vieþii creºtine în familie, iubirea dintre soþ ºi soþie, dintre copii ºi pãrinþi ºi iubirea de Bisericã ºi de neam, spre slava Preasfintei Treimi ºi binele poporului român.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Note
[1] „Καὶ ἡ οἰκία γὰρ Ἐκκλησία ἐστὶ μικρά”; Sfântul Ioan Gurã de Aur, Ὑπόμνημα εἰς τὴν πρὸς Ἐφεσίους ἐπιστολήν (Comentariu la Epistola cãtre Efeseni), XX, 6, în: PG 62, 143.
[2] Fericitul Augustin, Despre sfânta feciorie; Despre binele vãduviei, EIBMO, Bucureºti, 2019, p. 155.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesãri: 267, Ultimul acces: 2026-06-13 12:15:51

Timp total: 0.15s...

[]:1