Papa Francisc: Maria sã ne înveþe ce sã facem în noul an

Acasã > ªtiri > Arhivã ªtiri

Timp stanga: 0.03s...

ªtiri ºi Evenimente

Papa Francisc: Maria sã ne înveþe ce sã facem în noul an

[2023-01-01]

Rugãciunea Angelus
Sã o lãsãm pe Maria, Maica lui Dumnezeu, sã fie cãlãuza noastrã în noul an, ne-a îndemnat Papa Francisc duminicã, în prima zi a anului 2023. În discursul sãu de dinaintea rugãciunii Angelus, þinut în faþa unui numãr estimativ de 40.000 de persoane în Piaþa San Pietro în 1 ianuarie, Papa a spus: „În timp ce încã o contemplãm pe Maria în peºtera unde s-a nãscut Isus, putem sã ne întrebãm: cu ce limbaj ne vorbeºte Preasfânta Fecioarã? Cum vorbeºte Maria? Ce putem învãþa de la ea pentru acest an care se deschide? Putem spune: „Preasfântã Fecioarã Marie, învaþã-ne ce trebuie sã facem în acest an”. Discursul Papei a avut loc în Solemnitatea Sfintei Maria, Nãscãtoare de Dumnezeu. La începutul discursului sãu, Pontiful l-a amintit pe predecesorul sãu, Papa Benedict al XVI-lea, care a murit în 31 decembrie, la vârsta de 95 de ani. Vã redãm mesajul Papei Francisc, dupã traducerea fãcutã de pr. Mihai Pãtraºcu pentru Ercis.ro.

Iubiþi fraþi ºi surori, bunã ziua ºi An Nou fericit!
Începutul unui an nou este încredinþat Mariei Preasfinte, pe care astãzi o celebrãm ca Nãscãtoare de Dumnezeu. În aceste ore sã invocãm mijlocirea sa îndeosebi pentru Papa emerit Benedict al XVI-lea, care ieri dimineaþã a pãrãsit aceastã lume. Ne unim toþi împreunã, cu o singurã inimã ºi un singur suflet, aducând mulþumire lui Dumnezeu pentru darul acestui slujitor fidel al Evangheliei ºi al Bisericii. Am vãzut puþin mai înainte la televizor, la emisiunea „A Sua immagine”, toatã activitatea ºi viaþa Papei Benedict. În timp ce încã o contemplãm pe Maria în peºtera unde s-a nãscut Isus, putem sã ne întrebãm: cu ce limbaj ne vorbeºte Preasfânta Fecioarã? Cum vorbeºte Maria? Ce putem învãþa de la ea pentru acest an care se deschide? Putem spune: „Preasfântã Fecioarã Marie, învaþã-ne ce trebuie sã facem în acest an”.
În realitate, dacã observãm scena pe care ne-o prezintã liturgia de astãzi, vedem cã Maria nu vorbeºte. Ea primeºte cu uimire misterul pe care îl trãieºte, pãstreazã totul în inima sa ºi, mai ales, se preocupã de Prunc, care – spune Evanghelia – era „culcat în iesle” (Luca 2,16). Acest verb „a culca” înseamnã a depune cu grijã ºi ne spune cã limbajul propriu Mariei este cel al maternitãþii: a se îngriji cu duioºie de Prunc. Aceasta este mãreþia Mariei: în timp ce îngerii fac sãrbãtoare, pãstorii merg ºi toþi îl laudã pe Dumnezeu cu glas tare pentru evenimentul care s-a petrecut, Maria nu vorbeºte, nu îi întreþine pe oaspeþi explicând ceea ce i s-a întâmplat, nu furã scena – nouã ne place mult sã furãm scena! – dimpotrivã, îl pune în centru pe Prunc, îngrijindu-se de El cu iubire. O poetã a scris cã Maria „ºtia sã fie ºi în mod solemn mutã, […] pentru cã nu dorea sã îl piardã din vedere pe Dumnezeul sãu” (A. Merini, „Corpo d’amore. Un incontro con Gesu”, Milano 2001, 114).
Acesta este limbajul tipic al maternitãþii: duioºia îngrijirii. De fapt, dupã ce au purtat în sân timp de nouã luni darul unei minuni misterioase, mamele continuã sã punã în centrul tuturor atenþiilor pe copiii lor: îi hrãnesc, îi strâng în braþe, îi aºazã cu tandreþe în leagãn. Îngrijirea: acesta este ºi limbajul Nãscãtoarei de Dumnezeu; un limbaj de mamã: îngrijirea. Fraþilor ºi surorilor, ca toate mamele, Maria poartã în sânul sãu viaþa ºi, astfel, ne vorbeºte despre viitorul nostru. Dar în acelaºi timp ne aminteºte cã, dacã dorim cu adevãrat ca noul an sã fie bun, dacã dorim sã reconstruim speranþa, trebuie sã abandonãm limbajele, gesturile ºi alegerile inspirate din egoism ºi sã învãþãm limbajul iubirii, care este îngrijirea. Îngrijirea este un limbaj nou, care merge împotriva limbajelor egoismului. Aceasta este angajarea: sã îngrijim viaþa noastrã – fiecare trebuie sã îngrijeascã propria viaþã; îngrijirea timpului nostru, a sufletului nostru; îngrijirea creaþiei ºi a mediului în care trãim; ºi, mai mult, îngrijirea aproapelui nostru, a celor pe care Domnul ni i-a pus alãturi, precum ºi a fraþilor ºi a surorilor care sunt în nevoie ºi cer atenþia noastrã ºi compasiunea noastrã. Privind-o pe Preasfânta Fecioarã Maria cu Pruncul, în timp ce se îngrijeºte de Prunc, noi învãþãm sã ne îngrijim de ceilalþi, precum ºi de noi înºine, îngrijind sãnãtatea interioarã, viaþa spiritualã, caritatea.
Celebrând astãzi Ziua Mondialã a Pãcii, sã reluãm conºtiinþa responsabilitãþii care ne este încredinþatã pentru a construi viitorul: în faþa crizelor personale ºi sociale pe care le trãim, în faþa tragediei rãzboiului, „suntem chemaþi sã facem faþã provocãrilor din lumea noastrã cu responsabilitate ºi compasiune” (Mesaj pentru a LVI-a Zi Mondialã a Pãcii, 5). ªi putem sã facem aceasta dacã ne îngrijim unii de alþii ºi dacã, toþi împreunã, ne îngrijim de casa noastrã comunã. Sã o implorãm pe Maria Preasfântã, Nãscãtoare de Dumnezeu, pentru ca în aceastã epocã poluatã de neîncredere ºi de indiferenþã, sã ne facã apþi de compasiune ºi de îngrijire – capabili sã avem compasiune ºi sã ne îngrijim -, capabili „sã ne înduioºãm ºi sã ne oprim în faþa celuilalt, de fiecare datã când este necesar” (Exortaþia apostolicã Evangelii gaudium, 169).
Dupã Angelus, Sfântul Pãrinte a spus urmãtoarele:
Iubiþi fraþi ºi surori!
Vouã tuturor prezenþi aici ºi celor care urmãresc prin media adresez cele mai bune urãri pentru Anul Nou. Vie recunoºtinþã exprim preºedintelui Republicii Italiene, Sergio Mattarella, invocând prosperitate pentru poporul italian; cu aceleaºi urãri ºi pentru preºedintele guvernului. În aceastã zi, pe care Sfântul Paul al VI-lea a dorit sã o dedice rugãciunii ºi reflecþiei pentru pacea în lume, sã simþim ºi mai puternic, intolerabil, contrastul rãzboiului, care în Ucraina ºi în alte regiuni seamãnã moarte ºi distrugere. Totuºi sã nu pierdem speranþa, pentru cã avem credinþã în Dumnezeu, care în Isus Cristos ne-a deschis calea pãcii. Experienþa pandemiei ne învaþã cã nimeni nu se poate salva singur, dar cã împreunã putem parcurge cãi de pace ºi de dezvoltare.
În lumea întreagã, în toate popoarele se înalþã strigãtul: nu rãzboiului! Nu rearmãrii! Resursele sã meargã la dezvoltare: sãnãtate, alimentaþie, educaþie, muncã. Printre nenumãratele iniþiative promovate de comunitãþile creºtine, amintesc Marºul naþional desfãºurat ieri la Altamura, dupã cele patru caravane care au dus solidaritate în Ucraina. Salut ºi mulþumesc numeroºilor prieteni din Comunitatea Sant’Egidio, veniþi ºi în acest an sã mãrturiseascã angajarea lor pentru „pacea în toate þinuturile”, aici ºi în multe oraºe din lume. Mulþumesc, iubiþi fraþi ºi surori din Sant’Egidio!
Salut cele douã fanfare muzicale care provin din Virginia ºi din Alabama, în Statele Unite ale Americii – dupã aceea dorim sã îi auzim! Salut tinerii din miºcarea Regnum Christi – mulþumesc! Se fac auziþi! – din diferite þãri din America ºi din Europa; precum ºi tinerii ºi familiile din Comunitatea Cenacol, cu o binecuvântare cãtre Maica Elvira ºi cãtre toate comunitãþile. Urez tuturor duminicã frumoasã ºi An Nou fericit. Nu uitaþi sã vã rugaþi pentru mine. Poftã bunã ºi la revedere!

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesãri: 1312, Ultimul acces: 2026-06-10 01:12:17

Timp total: 0.03s...

[]:1