© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.04s...
Pãrintele Catehismului Bisericii Catolice[2023-01-01]Printre marile moºteniri ale Papei Benedict al XVI-lea este fãrã îndoialã Catehismul Bisericii Catolice. În aceastã privinþã sunt recunoscãtor sã pot prezenta câteva amintiri ºi foarte personale despre el. Este cunoscut faptul cã la Conciliul Vatican II, spre deosebire de Conciliul din Trento, nu a decis sã se publice un catehism propriu al Conciliului. Într-un anumit sens, documentele conciliare erau considerate ele însele marele catehism al Bisericii. La 20 de ani dupã Conciliu, mulþi vedeau acest lucru în manierã diferitã.Sinodul Episcopilor din 1985, printre propositiones a prezentat una care cerea cu insistenþã Papei sã dispunã realizarea unui catehism al Conciliului Vatican II. Se vorbea despre un compendiu. Cuvântul catehism era evitat. Nu era bine formulat. Dezorientarea din perioada post-conciliarã, perceptibilã pe larg, a determinat cererile Pãrinþilor sinodali. Un rol important în aceastã privinþã l-a desfãºurat o conferinþã þinutã de Cardinalul Ratzinger în 1983 la Lyon ºi la Paris despre „Criza catehezei”. Acea conferinþã a avut un ecou la nivel mondial. Cardinalul Ratzinger nu a tratat numai criza vestirii credinþei, ci a prezentat ºi un program al modului în care cateheza Bisericii putea sã se reînnoiascã. În aceastã privinþã, a fãcut referinþã la Catechismus Romanus din 1566 ºi la preocuparea sa de a explica credinþa Bisericii fãrã polemici în frumuseþea sa. De fapt, este surprinzãtor cã într-un timp plin de controverse teologice, Biserica a propus o explicaþie a credinþei sale care renunþã total la polemicã ºi se încredinþeazã complet forþei de iradiere a reprezentãrii pozitive a credinþei. Conferinþa lui Ratzinger la Lyon ºi Paris a fost desigur un impuls puternic care i-a încurajat pe Pãrinþii sinodali sã cearã Pape Ioan Paul al II-lea sã contemple ceva asemãnãtor pentru timpul nostru. În 1986, Papa Wojty³a a început sã dea formã concretã cererii Sinodului. Nu trebuie sã ne uimeascã faptul cã a încredinþat Cardinalului Ratzinger misiunea de a conduce proiectul. Nu este necesar ca eu sã reparcurg etapele acelui drum care a durat ºase ani. A fost creatã o comisie compusã din doisprezece Cardinali ºi Episcopi, condusã de Cardinalul Ratzinger. A fost instituit un comitete redacþional de ºapte Episcopi diecezani, al cãrui secretar am fost eu, în acea vreme profesor la Freiburg. Mi se pare important de subliniat mai ales contribuþia Cardinalului Ratzinger la acea lucrare. Conducerea sa, spiritul sãu, inspiraþia sa au fost decisive. Primul lucru, precum ºi cel mai important, este cã a crezut cu adevãrat în acest proiect. Încã din prima zi au fost polemici aspre cu privire la sensul pe care îl putea avea ºi cu privire la posibilitatea de a realiza un compendiu al credinþei valabil pentru toatã lumea. Pluralizarea culturilor, a modurilor credinþei pãreau sã contrasteze clar cu ideea aceea. El a crezut cu curaj ºi încredere în acea posibilitate. Unitatea credinþei face posibilã ºi o exprimare comunã a acestei unitãþi. Cu aceastã premisã care l-a condus, a început lucrarea. A fost o a doua contribuþie cu care a însoþit lucrarea: convingerea cã cei patru pilaºtri clasici ai catehezei sunt ºi astãzi importanþi. A indicat ºi ordinea: Crezul este baza încã de la începuturile Bisericii; Sacramentele sunt uºile prin care harul intrã în viaþa noastrã; cele Zece Porunci sunt indicatoarele sigure ale unei vieþi reuºite; Tatãl Nostru este mãsura ºi forma originalã a întregii noastre rugãciuni. ªi iatã astfel structura cãrþii despre credinþã. A treia indicaþie a fost decisivã pentru stilul operei. Ea nu trebuia sã repete ºi sã continue dezbateri teologice. Trebuia sã ilustreze în mod simplu ºi clar numai doctrina credinþei. Catehismul nu trebuia sã ia poziþie între ºcolile teologice, ci sã ofere tot ceea ce precedã teologia ºi ceea ce este la baza întregii teologii: depositum fidei. Pentru Cardinalul Ratzinger era deosebit de important a vedea doctrina credinþei ca ansamblu organic, a þine cont de nexus mysteriorum, de legãtura intimã între toate învãþãturile credinþei, de simfonia lor. Catehismul nu trebuia sã fie o structurã doctrinalã aridã ºi abstractã, ci sã facã sã se perceapã un pic din frumuseþea credinþei. Sub conducerea sa, încurajarea sa constantã ºi paternitatea sa spiritualã, lucrarea a crescut ajungând sã fie ceea ce a devenit în sfârºit dupã promulgarea din partea Papei Ioan Paul al II-lea: o mãsurã ºi o orientare sigurã pentru credinþã în timpul nostru. Catehismul rãmâne o mare mãrturie a forþei determinante a teologului Joseph Ratzinger / Papa Benedict. (material semnat de Cardinalul Christoph Schönborn în L’Osservatore Romano, 31 decembrie 2022, tradus de pr. Mihai Pãtraºcu pentru Ercis.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesãri: 1179, Ultimul acces: 2026-06-14 09:55:39
|
Timp total: 0.31s...
[]:1
