Sărbătoarea hramului Catedralei Sfântul Vasile cel Mare[2023-01-02]La 1 ianuarie 2023, am sărbătorit hramul Catedralei din Bucureşti, „Sfântul Vasile cel Mare”. Am făcut-o întâmpinând un an nou cu credinţă, rugându-ne şi pentru sufletul Papei emerit Benedict XVI care s-a reîntors în ajun la Casa Tatălui Ceresc. Ca în alţi ani, a fost celebrarea memoriei vii a unei comunităţi de credinţă, o celebrare care ne leagă de generaţiile precedente. „Biserica zideşte altare, şi în altare există acel legământ al unor generaţii care s-au succedat înaintea noastră. Nu a început cu noi această biserică şi nici nu se termină cu noi”, a spus PS Mihai în predica sa.„În prima zi a anului civil celebrăm aici, la Bucureşti, hramul Catedralei. O zi de bucurie, de har şi de credinţă, cu recunoştinţă pentru Dumnezeu. Celebrăm, totodată, bucuria şi necazurile celor care ne-au precedat, istoriile lor de har pe care le regăsim prezente în comuniunea sfinţilor. Totul e surprins în masa altarului! Nu facem comemorări cu depunere de coroane. E bucuria comuniunii cu cei care ne-au precedat, vii şi prezenţi nouă de Dincolo. Este adevărat că taina viitorului rămâne pentru noi – ca parte a Bisericii – o chestiune dureroasă. Ne lovim într-adevăr de neputinţa de a controla creşterea sau descreşterea comunităţii din care facem parte. Printre rătăcirile prezentului credem uneori că ar fi suficient să considerăm Biserica o asociaţie care «produce». Până în 1989, vă amintiţi cu câtă emfază se vorbea despre «producţie»! Or o asemenea viziune nu e zidită pe Evanghelie şi nu poate să trezească, nici măcar în propriile familii, interesul pentru bucuria prieteniei cu Dumnezeu, pentru lucrurile şi voinţa lui, pentru viaţa trăită în sfinţenie pe care martirii şi-au câştigat-o în faţa Cerului. Dumnezeu râde de noi, atunci când pretindem să stăpânim situaţiile. A nu vedea felul Său de a învinge inima omului înseamnă să nu observăm că în Biserică victoriile se măsoară prin energia credinţei. Planurile lui nu sunt calculate după judecata noastră prezumţioasă. Cu toate că persecuţia părea să fi frânt viaţa Bisericii, El le-a dăruit pe mai departe credincioşilor harul de a trăi bucuria credinţei, jertfa – prin viaţa urmării lui Cristos de care aceştia au dat dovadă.” „Cristos ne propune, astfel, chemarea la sfinţenie, dar nu ca pe o strategie lumească de a parveni la un ţel interesat, obţinut în general prin eforturi de voinţă, ci pentru a arăta că trăim şi rodim harurile Botezului pe care l-am primit. Sfinţenia trebuie să fie bucuria de a semăna cu Isus, prietenia cu El, legătura şi încrederea că aşa ne este cel mai bine. «Dumnezeu e căutat în cărţi, or îl aflăm în rugăciune!», spunea Padre Pio. „Dacă azi lumea nu mai crede este din cauza lipsei de rugăciune. Pe Dumnezeu nu îl aflăm în cărţi; cu cât te rogi mai mult, cu atât mai mult creşte credinţa şi îl afli pe Dumnezeu. Nu îţi uita niciodată de rugăciune; roagă-te deseori în timpul zilei. Şi fă şi puţină meditaţie. Îl vei afla pe Dumnezeu! Evanghelia zilei se termină cu episodul când Isus la 12 ani rămâne la Templu. Ne spune astfel că Dumnezeu ne este Tată! Lui îi aparţinem, în braţele Lui ne aflăm înainte de a fi fiii sau fiicele unei mame şi a unui tată! Nu e un act de rebeliune, ci de ascultare să rămânem în umbra lui Dumnezeu! La cumpăna anilor, Isus ne invită să privim altfel lucrurile!” PS Mihai a salutat ca un gest de comuniune prezenţa şi concelebrarea Mons. Germano Penemote, consilierul Nunţiaturii Apostolice şi reprezentant al E.S. Nunţiul Apostolic, Arhiepiscopul Miguel Maury Buendía, care nu se află în ţară în aceste zile. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1253, Ultimul acces: 2026-06-17 20:25:27
|
Timp total: 0.03s...
[]:1