Patriarhul Daniel: Slujba sãvârºitã la trecerea dintre ani este o punte a recunoºtinþei ºi a speranþei[2022-01-01]de Sorin IoniþePatriarhul Daniel s-a rugat în Catedrala Patriarhalã vineri noapte spre sâmbãtã, la intrarea în anul 2022. În centrul slujbei oficiate în biserici în aceastã noapte se aflã Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos. Pãrintele Patriarh a subliniat cã prin chemarea stãruitoare a numelui mântuitor al Domnului nostru Iisus Hristos, Creatorul lumii ºi Împãratul veacurilor, se sfinþeºte viaþa celor ce se roagã, dar ºi timpul ºi spaþiul în care se roagã oamenii. Anul Nou este un nou dar pe care îl primim de la Dumnezeu „Aceastã slujbã sãvârºitã la trecerea dintre ani este o punte a recunoºtinþei ºi a speranþei. Anul Nou în care am intrat este un nou dar pe care îl primim de la Dumnezeu spre mântuirea noastrã, adicã spre cultivarea comuniunii cu El prin rugãciune ºi fapte bune. De aceea, acum, la cumpãna dintre ani, trebuie sã ne gândim ºi mai mult la modul folosirii timpului vieþii noastre ca timp binecuvântat de Dumnezeu”, a spus Patriarhul. Preafericirea Sa a adãugat cã pentru creºtini, toate vârstele omului sunt timp binecuvântat ºi de aceea, în Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, citit în noaptea aceasta, se spune: „Iisuse, pãzitorul prunciei mele / Iisuse, îndreptãtorul tinereþilor mele / Iisuse, lauda bãtrâneþilor mele / Iisuse, nãdejdea cea de la moartea mea / Iisuse, viaþa mea de dupã moarte / Iisuse, liniºtea mea la judecata Ta”. „Domnul Hristos, ca Dumnezeu ºi Om, trãieºte deodatã eternitatea ºi timpul”, a explicat Preafericitul Pãrinte Patriarh Daniel amintind cã „Iisus Hristos, ieri ºi azi ºi în veci este Acelaºi”, cum se spune în Epistola Sfântului Apostol Pavel cãtre Evrei. „În Iisus Hristos, timpul oferã creºtinului posibilitatea participãrii la viaþa veºnicã. Acest timp al mântuirii sau al unirii omului cu Dumnezeu, ni se oferã în Biserica lui Hristos ca timp transfigurat, sfinþit ºi împlinit, mai ales prin împãrtãºirea cu Trupul ºi Sângele Domnului Hristos Care ni se dãruiesc în Sfânta Euharistie spre iertarea pãcatelor ºi spre viaþa de veci. Sfinþirea timpului, deci, se realizeazã prin rugãciune ºi fapte bune”. „Timpul folosit în rugãciune acasã sau la serviciu, în bisericã sau în cãlãtorie nu este timp pierdut, ci timp sfinþit, înveºnicit, aducãtor de har ºi bucurie”. „Biserica Ortodoxã are în cultul sãu cartea numitã ‹Ceaslovul› sau ‹Cartea Ceasurilor› potrivit cãreia rugãciunea ritmeazã ca un orologiu spiritual viaþa ºi creºterea spiritualã a credinciosului. În plus, ‹Calendarul Ortodox›, prin fiecare zi sfinþitã prin rugãciunea ºi lumina sfinþilor din zilele anului ºi cu fiecare sãrbãtoare, devine ecranul timpului trecãtor îndreptat spre viaþa veºnicã netrecãtoare din Împãrãþia iubirii Preasfintei Treimi de care se bucurã sfinþii din toate veacurile”. „Istoria Bisericii ºi semnificaþiile teologice ºi duhovniceºti ale vieþii creºtine ne cheamã azi sã mãrturisim adevãrul cã omul este chemat la sfinþire în relaþie de smeritã recunoºtinþã cu Dumnezeu cel Sfânt ºi la iubire milostivã sau darnicã faþã de oameni pentru a dobândi pacea ºi bucuria vieþii veºnice din Împãrãþia Preasfintei Treimi”. „Însã, secularizarea vieþii umane o reduce pe aceasta la teluric ºi temporar ºi-l priveazã pe omul contemporan de orizontul vieþii veºnice ca relaþie de iubire eternã a omului cu Dumnezeu, Creatorul Universului”. „Sfânta Evanghelie ne aratã cã fiecare clipã a vieþii creºtinului poate fi un timp al mântuirii. Într-o clipã noi putem câºtiga mântuirea prin pocãinþã, ca tâlharul de pe cruce care s-a pocãit sau putem pierde mântuirea dacã moartea ne gãseºte nepregãtiþi duhovniceºte, adicã despãrþiþi de Dumnezeu prin necredinþã ºi fapte rele, neiertate prin pocãinþã”. Viaþa – o carte pe care o scriem ºi o corectãm pânã în ziua plecãrii Pãrintele Patriarh a amintit cã unii Sfinþi Pãrinþi ai Bisericii au înþeles timpul vieþii noastre ca fiind „o carte pe care o scriem ºi o corectãm pânã în ziua plecãrii din aceastã viaþã când Dumnezeu va judeca sau va evalua timpul vieþii omului privind la lumina faptelor sãvârºite de el”. În acest sens, l-a citat pe Sfântul Isaac Sirul, care spune: „Vieþuirea în lumea aceasta este asemãnãtoare celor ce înfãþiºeazã prin niºte ciorne cele ce se aflã încã în forma de schiþe. Deci, cât timp ne aflãm în curs de schimbare, sã luãm aminte la noi înºine ºi cât timp suntem stãpâni pe manuscrisul vieþii noastre pe care l-am scris cu mâinile noastre sã ne nevoim sã facem în el adãugire de bunã vieþuire ºi sã ºtergem din el greºelile vieþuirii de mai înainte deoarece cât timp suntem în lume nu pune Dumnezeu pecetea nici pe cele bune, nici pe cele rele, pânã în clipa ieºirii noastre din aceastã lume în care se sãvârºeºte lucrarea în faþa noastrã ºi apoi plecãm în cãlãtorie în eternitate”. Cine ne dãruieºte ani mulþi ºi fericiþi? „La început de An Nou, mulþi oameni îºi ureazã reciproc ‹La mulþi ani, sãnãtate, bucurie, fericire, împlinirea tuturor dorinþelor›. Dar de unde vin toate aceste daruri? Cine ne dãruieºte ani mulþi ºi fericiþi? Cine ne dãruieºte sãnãtate deplinã? Cine ne ajutã sã se împlineascã dorinþele noastre? Numai Dumnezeu Cel Milostiv poate sã împlineascã toate dorinþele noastre sfinte ºi bune”, a spus Patriarhul României. „Viaþa, sãnãtatea ºi timpul vieþii noastre pãmânteºti sunt daruri venite de la Dumnezeu care trebuie însã pãstrate ºi cultivate cu multã grijã, smerenie ºi înþelepciune spre binele personal, al familiei ºi al societãþii în care trãim”. În predica rostitã în noaptea dintre ani, Patriarhul a amintit cã Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2022 drept „Anul omagial al rugãciunii în viaþa Bisericii ºi a credinciosului” ºi „Anul comemorativ al Sfinþilor isihaºti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama ºi Paisie de la Neamþ”. „Rugãciunea este temelia vieþii ºi creºterii spirituale a omului, este mântuitoare ºi sfinþitoare deoarece ne umple de prezenþa iubirii lui Dumnezeu cel Milostiv, de harul Domnului nostru Iisus Hristos, de dragostea lui Dumnezeu Tatãl ºi de împãrtãºirea Sfântului Duh”, a spus Patriarhul. Sã avem deplinã încredere în puterea rugãciunii! „Sã ne rugãm mai mult lui Dumnezeu pentru încetarea grabnicã a pandemiei actuale, spre a putea trãi ºi lucra în mod firesc ºi liber”, a îndemnat Preafericirea Sa de la altarul Catedralei Patriarhale. „Sã avem deplinã încredere în puterea rugãciunii ºi multã responsabilitate pentru sãnãtatea proprie ºi a semenilor noºtri. Sã ne rugãm lui Dumnezeu sã binecuvinteze cununa anului în care am intrat ºi sã dãruiascã poporului român din þarã, din vecinãtatea graniþelor ei ºi din diaspora românã credinþã puternicã, pace ºi bucurie, îmbelºugarea roadelor pãmântului ºi mult ajutor în toatã fapta bunã, spre slava Preasfintei Treimi ºi a noastrã mântuire. La mulþi ºi binecuvântaþi ani!”, a urat Pãrintele Patriarh. La finalul slujbei, credincioºii au primit în dar iconiþe cu chipul Mântuitorului Iisus Hristos ºi Calendarul Ortodox pe anul 2022. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesãri: 2186, Ultimul acces: 2026-06-13 12:37:12
|
Timp total: 0.06s...
[]:1