Patriarhul României, despre cele trei sărbători din prima zi a anului

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0.06s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul României, despre cele trei sărbători din prima zi a anului

[2022-01-01]

de Sorin Ioniţe

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a slujit în prima zi din 2022 la Catedrala Patriarhală împreună cu Episcopii vicari Varlaam Ploieşteanul şi Timotei Prahoveanul.
La predică, Patriarhul României a detaliat istoria şi semnificaţiile celor trei sărbători din data de 1 ianuarie.
Tăierea-împrejur
Despre praznicul Tăierii-împrejur cea după trup a Domnului, Părintele Patriarh a spus că „arată respectul pe care Mântuitorul Iisus Hristos îl are faţă de Legea Veche”, pentru că el nu a venit să strice această lege ci să o împlinească şi să o plinească, adică să o desăvârşească.
„Tăierea-împrejur era semn al fidelităţii, al credincioşiei lui Avraam faţă de Dumnezeu şi, mai târziu, a poporului ales faţă de Dumnezeu”.
„Ca practică, ritual, tăierea-împrejur era doar o pregătire şi o prefigurare a Botezului creştin”, a spus Patriarhul Daniel explicând că de aceea ea nu a fost impusă de către Apostoli în creştinism.
„Creştinii însă au reţinut din această tradiţie iudaică faptul că în a opta zi un copil al unei familii creştine primeşte numele”.
„Sărbătoarea aceasta a Tăierii-împrejur a Domnului ne arată că Botezul este începutul creşterii noastre duhovniceşti. De aceea, la puţine zile, în 6 ianuarie, prăznuim Botezul Domnului, Teofania sau Arătarea Sfintei Treimi, ca să înţelegem cât de preţioasă este botezarea pruncilor în iubirea Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, în harul Preasfintei Treimi”.
Mai departe Patriarhul a vorbit despre episodul relatat de Sfântul Evanghelist Luca în care Pruncul Iisus, în vârstă de 12 ani, a rămas în Templul din Ierusalim timp de trei zile fără ca părinţii Lui să ştie. Părintele Patriarh a subliniat că Iisus avea o înţelepciune deasupra vârstei Lui biologice, uimindu-i pe învăţătorii Legii Vechi. „Aceasta ne arată cât de importantă este creşterea duhovnicească a copiilor”, a spus Părintele Patriarh.
„Învăţăm din Evanghelia de astăzi că educaţia religioasă trebuie începută din copilărie pentru ca o persoană tânără să devină cât mai matură din punct de vedere duhovnicesc. Să cultive iubirea faţă de Dumnezeu prin rugăciune şi faţă de Dumnezeu prin fapte bune”.
Sfântul Vasile cel Mare
Sfântul Ierarh Vasile cel Mare a trăit doar 49 de ani, din care 9 a fost Arhiepiscop al Cezareei Capadociei.
„A trăit puţin, dar a lucrat mult. A scris mult şi a zidit mult. De la el avem Sfânta Liturghie care îi poartă numele (…) avem Regulile mari şi mici pentru viaţa monahală şi modelul de filantropie sau operă caritabilă a Bisericii”, a spus Părintele Patriarh.
„A construit un orăşel lângă oraşul Cezareea Capadociei şi acolo a făcut cantine pentru cei călători, bolniţe sau unităţi medicale pentru bolnavi, case pentru bătrâni şi leprozerie”.
„Sfântul Vasile cel Mare era un apărător al dreptei credinţe în faţa ereziilor, un mare rugător şi, în acelaşi timp, un mare filantrop, iubitor de săraci, bătrâni, bolnavi şi de orfani. Acolo unde umanitatea, demnitatea umană era umilită, el o ridica prin grija faţă de cei aflaţi în dificultate”.
Patriarhul României a amintit că Sfântul Vasile a avut rude în Dacia, dar şi că familia sa este în ea însăşi o pildă de sfinţenie:
„Şase persoane din familia sa sunt trecute în rândul sfinţilor din Calendarul Ortodox: bunica sa, Macrina cea bătrână, mama sa, Emilia care este pomenită astăzi şi sora sa, Macrina cea tânără, apoi Sfântul Vasile şi încă doi fraţi, episcopi: Grigorie de Nyssa şi Petru al Sevastiei”.
Patriarhul a precizat că Sfântul Vasile este foarte popular şi că peste 600.000 de români îi poartă numele. „Tuturor le dorim ani mulţi cu sănătate şi mult ajutor de la Dumnezeu!”, a transmis Preafericirea Sa de la altarul Catedralei Patriarhale.
Anul Nou civil
La finalul predicii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre Anul Nou civil şi istoria lui încă din vremea lui Iulius Caesar care a adăugat două luni la calendarul existent în anul 46 î.Hr: ianuarie şi februarie.
„Ianuarie vine de la zeul roman Janus care avea două frunţi, una îndreptată spre trecut şi una spre viitor. Deci, la Anul Nou se făcea bilanţul realizărilor din trecut şi se făceau planuri pentru viitor. Noi, însă, trebuie să ne gândim ce fapte bune am făcut în anul care a trecut şi ce fapte bune dorim să facem în anul în care am intrat”, a subliniat Patriarhul Daniel.
După Sfânta Liturghie, la Catedrala Patriarhală a fost oficiat un Te Deum apoi a avut loc proclamarea tematicilor omagială şi comemorativă ale anului 2022 în Patriarhia Română.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 2270, Ultimul acces: 2026-06-18 13:19:43

Timp total: 0.09s...

[]:1