Celebrare arhierească la început de an la mănăstirea „Sfânta Macrina” din Cluj-Napoca - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Celebrare arhierească la început de an la mănăstirea „Sfânta Macrina” din Cluj-Napoca

[2022-01-02]
La 1 ianuarie 2022, când Biserica a sărbătorit Tăierea împrejur a Domnului nostru Isus Cristos şi a făcut pomenirea Sfântului Vasile cel Mare, Preasfinţitul Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, s-a aflat în mijlocul comunităţii clujene a Surorilor Ordinului Sfântului Vasile cel Mare (OSBM). Sfânta Liturghie arhierească a fost celebrată în biserica Mănăstirii „Sfânta Macrina” (OSBM), din cartierul Gheorgheni, Cluj-Napoca. La masa sfântului altar, împreună cu Episcopul eparhial, au concelebrat pr. Marius Cerghizan, Vicar general, pr. Ioan Pop, capelan al mănăstirii OSBM, şi pr. Iulian Vescan. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de surorile OSBM, alături de care, în balconul bisericii, s-au aflat şi persoane consacrate din alte comunităţi de viaţă religioasă. În încheierea celebrării liturgice, surorile au cântat şi imnul Sfântului Vasile cel Mare, Episcopul Cezareii Capadociei (329-379), sărbătorit în mod particular în mănăstirile Ordinului Bazilian, prin rugăciune şi rememorarea modelului său de sfinţenie, fiind unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii creştine.

Protecţia deosebită a marelui Vasile şi „semnul trecerii timpului” sunt elementele simbolice sub care s-a desfăşurat, în prima zi a anului 2022, pelerinajul credincioşilor care au ales să intre în mănăstirea „Sfânta Macrina” spre a-l lăuda şi întâlni pe Domnul în Euharistie. Celebrarea a fost o ocazie pentru Preasfinţitul Claudiu de a împărtăşi câteva gânduri despre mesajul pe care, prin Sfânta Scriptură, Biserica îl transmite în această zi. A spus: „Aşa cum am văzut şi în Sărbătoarea Naşterii Domnului, continuă logica «împlinirii timpului», a împlinirii profeţiilor”. Ierarhul a remarcat terminologia Sfintei Scripturi, care vorbeşte nu despre trecerea timpului, ci despre „împlinirea timpului” şi, prin analogie, a arătat că „aşa cum s-au împlinit prorociile în Sfânta Scriptură, aşa se împlinesc şi în viaţa noastră”.
A oferit un exemplu, cel al Preasfinţitului Florentin, „Episcopul de pie memorie care, prin mesajul transmis în urmă cu un an, intra în logica Sfintei Scripturi într-o manieră tandră, apropiată de tineri în mod special, dar şi de fiecare dintre noi. Ne aducea aminte de importanţa timpului, de cât de preţios este acest dar al timpului şi să nu îl dispreţuim, să nu îl irosim, ci să îl folosim pentru că este un dar”. Apropiata sa plecare la Cer, după doar câteva zile, conferă cuvintelor sale o valoare de mesaj profetic, a remarcat Preasfinţitul Claudiu, „o împărtăşire personală, dar pe care încerca să ne-o dăruiască şi nouă, tuturor”.
Ca urmare, a continuat, „avem doar timpul prezent pentru a ne bucura de comuniunea cu Dumnezeu şi cu fraţii şi surorile noastre (…). Dacă citim viaţa noastră ascultând cuvintele Preasfinţitului Florentin şi citind Sfânta Scriptură, înţelegem că avem un dar pe care îl trăim şi că, de fapt, cu tot timpul care trece, nu facem decât să ne apropiem tot mai mult de promisiunea cea mai mare, de darul cel mai mare pe care l-am primit, viaţa veşnică. Dacă mai trăim un an sau zece ani sau o sută de ani, totul e relativ faţă de eternitate. Aşa că viaţa noastră pe acest pământ să o trăim în aşa fel încât să simţim că se împlineşte profeţia lui Dumnezeu în viaţa fiecăruia dintre noi, în viaţa familiilor noastre, în viaţa Bisericii noastre. Totul are un scop, un sens, atunci când privim realitatea prin ochii lui Dumnezeu, la lumina Cerului”.
Cuvântul de învăţătură a cuprins câteva gânduri şi referitoare la fragmentul evanghelic al sărbătorii, la „pelerinajul pe care Sfânta Familie îl face la Ierusalim când Isus avea 12 ani şi, aparent, se pierde de Sfântul Iosif, de Maica Sfântă, şi rămâne în templu, împreună cu învăţătorii, pe care îi întreabă şi le răspunde”. Acest moment a fost interpretat prin prisma concepţiei iudaice conform căreia vârsta de 12 ani era considerată vârsta maturităţii. „A fi matur înseamnă a fi responsabil, adică abil să răspunzi. Şi noi, dacă suntem creştini, trebuie să fim responsabili, adică să fim capabili să răspundem provocărilor vieţii, să ne asumăm în fiecare zi Botezul nostru. De asemenea, acest moment ne învaţă că fiecare dintre noi suntem datori să facem, în fiecare zi, un pelerinaj, să ieşim din casele noastre pentru ca în templu, în casa lui Dumnezeu, în fiecare biserică, să îl regăsim pe Isus. De multe ori îl pierdem din sufletele noastre… Aici, în casa Tatălui, îl vom regăsi întotdeauna. Şi atunci când îl pierdem din neglijenţa noastră, din slăbiciunea noastră, din cauza păcatelor noastre, avem această minunată Taină a Iertării păcatelor (Spovada) şi atunci îl regăsim pe Isus nu doar în templu, ci şi în biserica din sufletul nostru”.
Ierarhul a oferit apoi exemplul Sfântului Vasile cel Mare, „care provine dintr-o familie de sfinţi şi, dacă dorim să păşim în Noul An ocrotiţi de Sfântul Vasile cel Mare, pe urmele sale, ca şi comunitate, dar şi ca familii, să ne aducem aminte că Familia Bisericii este o familie de sfinţi şi putem prezenta Familiei Bisericii pe membrii familiei noastre, pe cei dragi care au nevoie de ajutorul nostru, de rugăciunea noastră”. Preasfinţitul Claudiu a reamintit tema aleasă la nivelul Eparhiei de Cluj-Gherla pentru anul 2022: „Familia Bisericii, o casă pentru toţi”. În această perspectivă, a remarcat: „Sfântul Vasile cel Mare ne aduce aminte că suntem datori să fim sfinţi cu toţii, aşa cum am fost făcuţi prin Botez, să împlinim zi de zi sfinţenia pe care am primit-o”.
Asigurând credincioşii de ocrotirea Maicii Sfinte şi în Noul An calendaristic, 2022, Episcopul de Cluj-Gherla i-a invitat să primească în inimi, asemenea Preasfintei Fecioare Maria, „toate lucrurile minunate” care se întâmplă în viaţa fiecăruia. Şi aşa cum „inima Maicii Sfinte devine un tezaur, o comoară, aşa trebuie să devină şi inimile noastre: să păstrăm în inimile noastre toate lucrurile frumoase”. De asemenea, a invitat „acum, la început de an, să ne aducem aminte de toate lucrurile frumoase pe care le-am primit în anul trecut, să mulţumim lui Dumnezeu şi să le păstrăm în inima noastră” şi, totodată, „să ocrotim inimile noastre în inima Maicii Sfinte şi ea să ne fie călăuză şi păzitoare în acest Nou An care vine”.

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 2228, Ultimul acces: 2026-06-18 13:19:20