Proiect educativ pentru liceeni: Tradiţii şi obiceiuri de o parte şi de alta a Prutului[2021-01-27]de Ştefana TotorceaLiceul de Informatică „Grigore Moisil” din Iaşi a iniţiat un nou proiect transfrontalier în parteneriat cu Gimnaziul „Ion Creangă” din Ţarigrad, Republica Moldova. Acesta, intitulat „Tradiţii şi obiceiuri de o parte şi de alta a Prutului”, se adresează liceenilor şi îşi propune să-i conecteze prin redescoperirea tradiţiilor comune românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Sub coordonarea profesoarelor Floricica Morariu şi Ines Creţu, elevii clasei a IX-a B au avut marţi prima întâlnire cu elevii clasei a IX-a de la Gimnaziul „Ion Creangă” din Ţarigrad, Republica Moldova. „Acest proiect s-a născut din dorinţa de a sădi în sufletele elevilor dragostea şi respectul faţă de tradiţiile neamului nostru”, a declarat profesoara Floricica Morariu. Ea gândit proiectul ca pe o continuare a Şezătorii de Crăciun, pe care o organizează anual cu elevii claselor a V-a ai liceului. Elevii Liceului Teoretic de Informatică „Gr. Moisil”, care „excelează în competenţe digitale, au oportunitatea, alături de fraţii lor din Republica Moldova, să alcătuiască un altfel de «algoritm», de data aceasta pentru cunoaşterea legăturilor indestructibile şi pentru evoluţia lor spirituală”, a precizat profesoara Ines Creţu. Mascota Româncuţa Lăcrămioara, o reprezentare a gândurilor şi dorurilor românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Foto credit: Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” Iaşi Echipa ieşeană a realizat şi o mascotă a proiectului: „Româncuţa Lăcrămioara”, o păpuşă îmbrăcată în strai tradiţional românesc (foto sus). Aceasta îi va însoţi la vizita pe care o vor face la şcoala parteneră imediat ce vor fi ridicate restricţiile sanitare legate de pandemia de Covid-19. Gândurile participanţilor Iniţiatoarele proiectului au notat câteva gânduri împărtăşite de elevii din România la întâlnirea virtuală de marţi. „Bunica mea este din Medeleni, de pe malul Prutului. Povestirile ei mă apropie sufleteşte de importanţa simbolică a acestui fir de apă care desparte mult mai mult decât două teritorii: desparte două jumătăţi de inimă, desparte frate de frate, mamă de fiu sau bunic de nepot”, a spus eleva Eva Manolică. „Ne desparte doar o apă, dar ne aseamănă simbolurile sacre cusute pe pânza portului nostru popular. Ne adună toate tradiţiile moştenite din moşi strămoşi. Ne leagă limba poeziilor lui Eminescu şi toate cânturile adunate într-o rapsodie a neamului. Cântăm aceleaşi colinde şi însufleţim aceleaşi urături. (…) Rădăcinile noastre sunt împletite şi susţin ferm albiile Prutului”, a adăugat adolescenta. „Tradiţiile şi obiceiurile populare creează punţi de legătură între generaţii. Această activitate ne ajută să ne cunoaştem identitatea”, a spus Horia Ariton. „Tradiţiile, obiceiurile, portul popular şi folclorul sunt comori inestimabile care definesc un popor făcându-l unic, statornic şi nemuritor.” „Cunoscându-le mai bine tradiţiile, am putea adopta şi noi din obiceiurile lor, deoarece există foarte multe tradiţii frumoase în zona Basarabiei”, a afirmat şi tânărul Vlad Hogea. „Este important să cunoaştem şi rădăcinile acestui popor, deoarece, din cauza unor evenimente ce s-au petrecut în trecut, Basarabia nu s-a putut uni cu Romania până în prezent.” Cele două instituţii de învăţământ desfăşoară în paralel şi un parteneriat pentru copiii din clasele mai mici, intitulat „Ursuleţii de pluş Ro-Md”. Acesta are ca scop sprijinul emoţional pentru elevii basarabeni în pandemie şi transferul de practici inovatoare pentru şcoala online. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 1114, Ultimul acces: 2026-06-14 10:07:14
|
Timp total: 0.03s...
[]:1