Timpul mântuirii înseamnã timpul comuniunii omului cu Dumnezeu: Patriarhul Daniel (Text integral)

Acasã > ªtiri > Arhivã ªtiri

Timp stanga: 0.04s...

ªtiri ºi Evenimente

Timpul mântuirii înseamnã timpul comuniunii omului cu Dumnezeu: Patriarhul Daniel (Text integral)

[2019-01-01]

de Sorin Ioniþe

Cuvântul Preafericitului Pãrinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, rostit la Slujba ce se sãvârºeºte în noaptea trecerii dintre ani (2018-2019), în Catedrala Patriarhalã din Bucureºti:
Timpul mântuirii înseamnã timpul comuniunii omului trecãtor cu Dumnezeu Cel veºnic
Locul cel mai potrivit pentru încheierea anului vechi ºi întâmpinarea anului nou este Biserica lui Hristos, aceasta fiind spaþiul de întâlnire a timpului cu veºnicia, aºa cum ele s-au întâlnit mai întâi în Persoana Fiului veºnic al lui Dumnezeu, Care S-a coborât din ceruri, S-a fãcut om ºi S-a nãscut în Betleem „la plinirea vremii”, pentru a dãrui oamenilor înfierea prin har ºi viaþa eternã cereascã (cf. Galateni 4, 4-5; Ioan 1, 12-13).
Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos care se rosteºte la Slujba ce se sãvârºeºte în noaptea trecerii dintre ani aratã importanþa sfinþirii timpului vieþii noastre, prin chemarea numelui mântuitor al Domnului nostru Iisus Hristos, Creatorul lumii ºi Împãratul veacurilor (cf. Fapte 1, 7; Evrei 1, 2).
Anul nou în care am intrat este un alt dar pe care-l primim de la Dumnezeu. De aceea, mai ales acum, la cumpãna dintre ani, trebuie sã ne gândim mai mult la ceea ce înseamnã darul timpului pentru viaþa oamenilor.
Timpul a fost ºi rãmâne o permanentã ºi majorã preocupare umanã. Sfinþii Apostoli ºi Sfinþii Pãrinþi ai Bisericii au subliniat permanent valoarea timpului pentru creºterea spiritualã a omului pe pãmânt ºi pentru a câºtiga viaþa veºnicã.
Astfel, Sfântul Apostol Pavel îndeamnã: „Rãscumpãraþi vremea, cãci zilele rele sunt” (Efeseni 5, 16), iar Sfântul Ioan Gurã de Aur întreabã: „Ce câºtig avem de pe urma vieþii acesteia (pãmânteºti n.n.), dacã nu ne folosim de ea, ca sã o câºtigãm pe cea viitoare (cereascã n.n.)?”[1].
Timpul fiind modul de existenþã al creaturii, veºnicia este modul de existenþã a lui Dumnezeu-Creatorul. Pãrintele Dumitru Stãniloae spune cã timpul este intervalul între apelul iubirii lui Dumnezeu cãtre om ºi rãspunsul liber al omului cãtre Dumnezeu[2].
Mai precis, Pãrintele Stãniloae afirmã cã: „bucuria iubirii intratreimice coexistã cu aºteptarea rãspunsului persoanei omeneºti ºi cu tristeþea întârzierii lui: «Iatã, Eu stau la uºã ºi bat. Dacã va auzi cineva glasul Meu ºi va deschide uºa, voi intra la el» (Apoc. 3, 20). Timpul înseamnã pentru Dumnezeu durata aºteptãrii între bãtaia Sa la poartã ºi fapta noastrã de a o deschide. El nu intrã cu forþa în inimile oamenilor. Timpul implicã în acest sens ºi libertatea ºi respectul acordat de Dumnezeu creaturilor conºtiente. Unirea cu El în iubire nu se poate realiza fãrã rãspunsul liber al oamenilor la oferta iubirii Sale.”[3].
În Hristos, timpul oferã omului posibilitatea participãrii la viaþa veºnicã. De aceea, fiecare clipã devine pentru om un moment favorabil mântuirii (cf. Ioan 7, 6; 2 Corinteni 6, 2).
În acest sens, fiecare clipã care trece ºi omul n-a luat în ea decizia pentru realizarea sa în bine, este o clipã sau un timp pierdut. În viaþa Bisericii, timpul mântuirii este trãit de omul credincios atât ca rãscumpãrare, prin pocãinþã, a timpului pierdut în pãcat, cât ºi ca posibilitate de cultivare a talanþilor, ca pregãtire pentru viaþa de comuniune veºnicã în iubire cu Dumnezeu ºi cu semenii (cf. Pilda Talanþilor).
În Bisericã se realizeazã, de fapt, valorificarea maximã a timpului, ca sfinþire a acestuia („Toatã viaþa noastrã lui Hristos-Dumnezeu sã o dãm” – se cere în ectenie).
Calendarul Bisericii noastre este ecranul vieþilor sfinþite în timp ºi intrate în eternitate, în viaþa veºnicã. Prin urmare, omul este chemat sã trãiascã timpul vieþii sale ca pe un dar primit de la Dumnezeu care însã trebuie cultivat prin iubire faþã de Dumnezeu ºi faþã de semeni, pentru a participa la viaþa veºnicã din Împãrãþia iubirii Preasfintei Treimi.
Anul care tocmai s-a încheiat, 2018, a fost un an deosebit de bogat în manifestãri omagiale ºi comemorative, fiind Anul omagial al unitãþii de credinþã ºi neam ºi Anul comemorativ al fãuritorilor Marii Uniri din 1918, în care Dumnezeu ne-a dãruit bucuria împlinirii unui ideal de 140 de ani, ºi anume: Sfinþirea Catedralei Mântuirii Neamului sau a Catedralei Naþionale.
În mod deosebit, am comemorat cu evlavie pe toþi eroii neamului românesc care au luptat pentru înfãptuirea marelui ideal naþional, concretizat în Unirea din anul 1918. De fapt, Catedrala Mântuirii Neamului a fost dintru început închinatã cinstirii tuturor eroilor români care s-au jertfit, de-a lungul întregii noastre istorii, pentru apãrarea credinþei, pentru libertatea, unitatea ºi demnitatea poporului român.
Anul 2019 a fost consacrat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind Anul omagial al satului românesc (al preoþilor, învãþãtorilor ºi primarilor gospodari).
Sã privim cu încredere ºi speranþã, dar ºi cu responsabilitate, fiecare clipã a vieþii prezente, preþuind-o ca fiind o chemare a ridicãrii noastre din pãcate prin pocãinþã ºi ca ºansã de rodire ºi valorificare a darurilor primite de la Dumnezeu, prin fapte bune sãvârºite în timpul vieþii pãmânteºti, pentru a dobândi viaþa veºnicã din Împãrãþia cerurilor.
Hristos-Domnul, Împãratul veacurilor, sã vã dãruiascã tuturor celor care aþi venit la bisericã sã vã rugaþi împreunã cu noi, la cumpãna trecerii dintre ani, sãnãtate ºi pace, precum ºi bucuria sfinþirii timpului ca timp al mântuirii, sã binecuvânteze familiile ºi activitãþile dumneavoastrã, spre slava Preasfintei Treimi ºi binele oamenilor.
Sã trãiþi întru mulþi ºi binecuvântaþi ani!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Note:
[1] Sfântul Ioan Gurã de Aur, Omilii la Matei, 90, 3, în colecþia P.S.B., vol. 23, Editura Institutului Biblic ºi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureºti, 1994, p. 1003.
[2] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stãniloae, Dumnezeu este iubire, în revista „Ortodoxia” , XXIII (1971), nr. 3, p. 380.
[3] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stãniloae, Teologia Dogmaticã Ortodoxã, ediþia a 5-a, volumul 1, în colecþia Opere complete, Editura BASILICA, Bucureºti, 2018, pp. 191-192.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesãri: 4439, Ultimul acces: 2026-06-11 23:37:41

Timp total: 0.04s...

[]:1