Papa Francisc despre călătoria apostolică în Chile şi Peru[2018-01-24]Audienţa generală de miercuri„Mulţumesc Domnului pentru că totul a mers bine”, a spus Papa Francisc astăzi vorbind despre vizita apostolică încheiată acum două zile în Chile şi Peru. Conform obiceiului, în prima miercuri de după o călătorie apostolică, audienţa generală oferă o privire asupra respectivei călătorii. „Am putut să întâlnesc poporul lui Dumnezeu […] şi să încurajez dezvoltarea socială din acele ţări. Reînnoiesc recunoştinţa mea faţă de autorităţile civile şi faţă de fraţii Episcopi, care m-au primit cu atât grijă şi generozitate; precum şi faţă de toţi colaboratorii şi voluntarii.” Pontiful a călătorit între 15 şi 22 ianuarie în Chile şi Peru, câte trei zile în fiecare ţară. Reuşita vizitei a fost posibilă şi datorită voluntarilor: „20 de mii şi ceva în Chile, 20 de mii în Peru. Oameni buni: majoritatea tineri.” Nu s-a sfiit să amintească de tensiunile dinaintea vizitei sale, adică de diferitele forme de protest, inclusiv atacarea unor biserici din Chile. „Aceasta a făcut şi mai actual şi viu motoul vizitei mele: ‘Mi paz os doy – Vă dau pacea mea’. Sunt cuvintele lui Isus adresate discipolilor, pe care le repetăm la fiecare Liturghie: darul păcii, pe care numai Isus mort şi înviat o poate da celui care se încredinţează Lui. Nu numai fiecare dintre noi are nevoie de pace, şi lumea, astăzi, în acest al treilea război mondial pe bucăţi… Vă rog, să ne rugăm pentru pace!” A amintit principalele momente ale vizitei din Chile, începând cu întâlnirea cu autorităţile, şi apoi prima Liturghie celebrată în acea ţară. S-a oprit mai în detaliu la vizita făcută marţea trecută, după Liturghie, la închisoarea pentru femei din Santiago. „Feţele acelor femei, dintre care multe mame tinere, cu copiii lor mici în braţe, exprimau cu toate acestea atâta speranţă. Le-am încurajat să ceară, de la ele însele şi de la instituţii, un drum serios de pregătire pentru reinserare, ca orizont care dă sens necazului zilnic. Noi nu putem să gândim o închisoare, orice închisoare, fără această dimensiune a reinserării, pentru că dacă nu există această speranţă a reinserării sociale, închisoarea este o tortură infinită. În schimb, când se lucrează pentru a reinsera – chiar şi cei condamnaţi pe viaţă se pot reinsera – prin munca din închisoare pentru societate, se deschide un dialog.” A continuat amintind de întâlnirea cu consacraţii, respectiv cu Episcopii chilieni, „întâlniri foarte intense”. A revenit la tema abuzurilor sexuale, spunând că un obiectiv al vizite a fost întărirea fraţilor întru episcopat „în refuzarea oricărui compromis cu abuzurile sexuale asupra minorilor, şi în acelaşi timp în încrederea în Dumnezeu, care prin această încercare dură îi purifică şi îi reînnoieşte pe slujitorii Săi”. A mai avut în program două Liturghii, o întâlnire cu tinerii şi una la Universitatea Catolică din Chile. „Universităţii i-am propus un model de formare integrală, care traduce identitatea catolică în capacitate de a participa la construirea de societăţi unite şi plurale, unde conflictele nu sunt ascunse ci gestionate în dialog. Mereu există conflicte: şi acasă; mereu există. Însă, a trata rău conflictele este şi mai rău. Nu trebuie ascunse sub pat conflictele: conflictele vin la lumină, se înfruntă şi se rezolvă cu dialogul.” Trecând la a doua parte a vizitei, în Peru, a amintit tema, „Unidos por la esperanza – Uniţi de speranţă”, şi a explicat-o pe scurt: „Uniţi nu într-o uniformitate sterilă, toţi egali: aceasta nu este unire; însă în toată bogăţia diferenţelor pe care le moştenim de la istorie şi de la cultură”. De la întâlnirea cu autorităţile politice şi civile a amintit realităţile cheie asupra cărora s-a oprit: degradarea ecologico-socială şi corupţia. Apoi a glumit: „Nu ştiu dacă voi aţi auzit aici vorbindu-se despre corupţie… nu ştiu… Nu numai în acele părţi există: şi aici şi este mai periculoasă decât gripa! Se amestecă şi ruinează inimile. Corupţia ruinează inimile. Vă rog, nu corupţiei! Şi am remarcat că nimeni nu este scutit de responsabilitate în faţa acestor două plăgi şi că angajarea pentru a le contrasta îi priveşte pe toţi.” A enumerat celelalte întâlniri din Peru, la final oprindu-se la întâlnirea cu călugăriţele de viaţă contemplativă, „un adevărat ‘plămân’ de credinţă şi de rugăciune pentru Biserică şi pentru toată societatea. În catedrală am făcut un special act de rugăciune prin mijlocirea sfinţilor peruani, după care a urmat întâlnirea cu Episcopii din ţară, cărora le-am propus figura exemplară a Sfântului Toribiu de Mogrovejo.” „Acesta este mai mult sau mai puţin rezumatul acestei călătorii”, a spus la final. „Să ne rugăm pentru aceste două naţiuni surori, Chile şi Peru, pentru ca Domnul să le binecuvânteze.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1448, Ultimul acces: 2026-06-14 08:51:04
|
Timp total: 0.04s...
[]:1