Mitropolia Basarabiei, o istorie seculara - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.

Știri și Evenimente

Mitropolia Basarabiei, o istorie seculară

[2007-08-30]
de Tudor Cires, Simona Lazar

Sub o formă sau alta, cele două mitropolii din Basarabia – una, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, aflată sub pulpana Patriarhiei Ruse; cea de-a doua, Mitropolia Basarabiei, pendinte de Patriarhia Român㠖 se revendică din aceeași rădăcină. Doar că fiecare dintre ele pornește, ca să zicem așa, de la un moment diferit al istoriei.

Și noi putem să ne începem demersul jurnalistic tot din momente diferite ale istoriei. De la o Mitropolie a Moldovei atestată documentar încă din 1386. De la un Iosif I Mușat, recunoscut de scaunul patriarhal de la Constantinopol ca mitropolit canonic al întregii Moldove, cu reședința la Suceava, pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun, în 1401. Mai târziu Ștefan cel Marea ctitorea o serie de așezăminte religioase în teritoriul dintre Prut și Nistru. După anul 1538, când Soliman Magnificul cucerește partea de sud a teritoriului Basarabiei, consituindu-se Raiaua Tighinei, sub jurisdicția Moldovei rămân Cahulul, Tigheciu, o parte din Fălciu, Lăpușna, Soroca, Orhei care din 1596 vor intra în nou înființata Episcopie a Hușilor. Celelalte ținuturi basarabene, ca și Chilia, Cetatea Albă, Galați și Brăila, intră sub jurisdicția Mitropoliei Proilaviei, răspunzând direct de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.





IMIXTIUNILE RUSEȘTI. Ocupația rusească în Principatele Române (1787-1792) înseamnă și o serie de amestecuri abuzive în viața ortodoxă a celor două țări. Potemkin îl aduce ca exarh al Moldo-Vlahiei pe Ambrozie Serebrenikov, fost episcop la Ekaterinoslav. În 1791, episcop vicar de Tighina și Cetatea Albă este numit Gavriil Bănulescu-Bodoni. În 1792, acesta este numit mitropolit al Moldovei și al Munteniei, dar este îndepărtat un an mai târziu de domnitorul Alexandru Constantin Moruzi. În timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, țarul Alexandru I hotărăște înființarea unui exarhat subordonat Bisericii Ruse de la Petersburg, care ar fi cuprins cele două mitropolii, a Moldovei și a Munteniei, scoțându-le de sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice. Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache, a fost silit să se retragă la Mănăstirea Neamț, în locul lui ocupanții ruși aducându-l din nou pe Gavriil Bănulescu-Bodoni. Tot el l-a înlocuit pe mitropolitul Dositei Filitti al Țării Românești cu un oarecare Ignatie. Starea aceasta de fapt se va încheia o dată cu semnarea păcii de la București, în 1812. Însă tot prin această pace Basarabia este cedată Imperiului Țarist, iar la 21 august 1813, Biserica Ortodoxă Rusă înființează Arhiepiscopia Chișinăului și Hotinului, condusă de același Gavriil Bănulescu-Bodoni. Meritul acestuia este, totuși, de a fi realizat unele lucruri notabile, profund românești. A înființat un seminar, o tipografie românească și a publicat chiar o Biblie românească la Petersburg. După moartea lui, în 1821, Biserica Rusă nu a mai acceptat în Basarabia decât episcopi ruși. Asta până în 1918.





REACTIVARE ÎN 1992. La 7 aprilie 1918, după unirea Basarabiei cu România, Mitropolitul de Iași a arătat că toate problemele acestui ținut privesc Biserica Ortodoxă Română, ceea ce a dus la retragerea la Petersburg a arhiepiscopului Anastasie. Din 19 februarie 1919 scaunul arhiepiscopal este ocupat de Gurie Grosu, iar la 30 decembrie Sfântul Sinod al BOR realizează unitatea bisericească "pe întreg pământul României reîntregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă". Ridicarea la rang de Mitropolie a avut loc în anul 1927, primii mitropoliți ai Basarabiei, până la ocupațiile sovietice din 1940 și 1944, au fost Gurie Grosu și Efrem Enăchescu.



La 14 septembrie 1992, un număr impresionant de credincioși și preoți ortodocși din Republica Moldova au hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei, binecuvântată și recunoscută de Patriarhia Română la 19 decembrie în același an. Înalt Prea Sfințitul Petru Păduraru devine mai întâi locțiitor, apoi, din 1995, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. Patriarhia Rusă a acuzat Patriarhia Română de "ingerință anticanonică în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldova, care este parte a Patriarhiei Moscovei". Punctul de vedere al Patriarhului Teoctist, la acel moment, a fost de a evidenția faptul că BOR nu a consimțit și nu a recunoscut niciodată extinderea Patriarhiei Ruse asupra teritoriul Basarabiei, rupt de România în urma ocupației sovietice, și nici desființarea Mitropoliei Basarabiei. Din păcate, nici la nivelul statului moldovean nu s-a găsit înțelepciunea necesară, iar pentru acceptarea evidențelor a fost nevoie de un lung șir de procese, culminând cu adresarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care la 13 decembrie 2001 obligă Republica Moldova să recunoască Mitropolia Basarabiei și să plătească 20.000 de euro daune morale.



BISERICA NEAMULUI

"Noi nu am adus pe nimeni cu forța la Mitropolia Basarabiei, toți au venit prin conștiința lor, ca români care trebuiau să vină către biserica neamului. Totul a mers pe cale naturală. Nu am «furat» pe nimeni, pentru că preotul, biserica, parohia nu sunt ouă de găină pe care să le iei din cuibar"

ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei



RETROCEDARE

"Ar trebui ca toate bisericile care au fost ale Mitropoliei Basarabiei, până în 1945, să ne fie retrocedate, dar ele au fost deja preluate de Mitropolia Moldovei. Parlamentul Republicii Moldova nu a adoptat încă Legea cultelor și ne lovim, în general, de insuficiența unui cadru legislativ adecvat"

ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei

Sursa: www.Culte.ro


Contor Accesări: 1055, Ultimul acces: 2017-04-09 23:34:51

eXTReMe Tracker