Stramba-Jiu :: Manastirea Sf. Treime - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2015 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Mănăstirea Sf. Treime
 HARTA S   HARTA G   VREMEA   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Strâmba-Jiu
Comună:Turceni
Județ:Gorj
Cod poștal:217524
Persoană de contact :stareta Marina Gligor
Telefon :Vizualizați Telefoanele!
Adresă de e-mail :NU deținem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.turceni.ro
www.cjGorj.ro
www.prefecturaGorj.ro
Hram:Sf. Treime, Acoperământul Maicii Domnului
Stil arhitectonic:Tradițional muntenesc
Detalii:Prima consemnare a existentei schitului o aflam in inscriptia zugravita la 1793 deasupra intrarii in pronaos cu referire la data de 1514 avand ctitori pe Danciu si Oprea.
Intr-un document datat 1525 Stramba apare metoh al manastirii Govora.
In anul 1603 in locul vechiului schit s-a ridicat manastirea de azi.
In anul 1594 s-a asezat la Stramba ca mare proprietar Stoichita Raioseanu. El a fost ridicat la rangul de logofat al doilea, mare vister si mare postelnic in sfatul lui Mihai. El a contribuit la zidirea manastirii.
In decursul anilor la sporirea zestrei manastirii au participat Voievodul N. Mavrocordat (1705-1706) si Stefan Cantacuzino. Perioada de decadere a manastirii a fost dupa anul 1700, iar la 1812 ea ramane in parasire, devenind biserica filiala din parohia Hodoroasa.
La 8 noiembrie 1724 chiliile si acoperisul bisericii vor arde. Asa cum mentioneaza egrumenul Mitrofan intr-un hrisov, focul se banuieste ca a fost pus de 2 calugari straini din tara ungureasca.
Din acelasi hrisov aflam ca Raioseanu Caoitanul s-a imprumutat de 190 taleri sa ii foloseasca la recladirea chiliilor si a magaziilor din lemn iar biserica o va acoperi cu sindrila din stejar.
De la aceasta data pana la recladirea staretei si anexelor din caramida in anul 1923 nu s-a mai pastrat nici un document referitor la manastire.
La 5 noiembrie 1923 ieromonahul Veniamin Pestrea, revenit în satul natal de la Muntele Athos, a reinfiintat schitul refacand si consolidand biserica si chiliile in paragina.
In anul 1927 Comisia Monumentelor istorice condusa de N. Iorga contribuie la reparatiile exterioare ale bisericii si acopera cu var pictura exterioara degradata.
In anul 1956 Stramba devine manastire de maici avand stareta timp de 27 ani pe Ermionia Candea.
In anul 1983 in locul sindrilei se pune tabla pe acoperis si s-au facut reparatii capitale.
Sub staretia lui Paisie Ulesan si cu sprijinul Mitropoliei Olteniei s-au facut restaurari la biserica si s-a pus temelia cladirii chiliilor.
De la 1 octombrie 1991 stareta este Marina Gligor.
Din pacate, timpul nu iertat acest sfant locas , fiind crapati peretii si degradandu-se pictura. S-a luat decizia de a se construi o alta Biserica-Acoperamantul Maicii Domnului, vis-a-vis de Sf Treime. Lucrarile s-au incheiat in urma cu aproximativ 3-4 ani. Toate slujbele se tin acum acolo.
In acest sfant locas sunt adapostite aproximativ o suta de maicute, peovenite din toate zonele tarii.
Alte informații:Biserica asa cum a fost construita din caramida in anul 1603 o regasim si astazi.
Planul este triconic, cu abside pentagonale in exterior, si o singura turla octogonala pe baza patrata.
Exteriorul are un brau care imparte fatada in doua registre, in registrul de jos si la turla sunt ferestre inalte si stramte, introducand in compozitie accentul vertical. Ele sunt identice cu cele de la biserica episcopala din Arges.
Cornisa de la baza turlei aminteste de cornisa de la Manstirea Dealul-Turla cu contur octogonal e decorata cu panouri dreptunghiulare. Pridvorul dreptunghiular se sprijina pe stalpi circulari de caramida deschizandu-se prin arcade semicirculare spre fatada si in lateral.
Pronaosul e putin luminat datorita ferestrelor cu deschidere mica. Trecerea in naos se face printr-o deschidere centrala, aceasta fiind o solutie specifica sec. al XVI-lea. Naosul dispus pe un plan patrat e largit lateral cu doua abside circulare . Turnul octogonal pe o baza patrata ii lumina si monumentalitate. Altarul este semicircular si acoperit cu o calota semisferica.
In anul 1793, vel armasul Constantin Raioseanu si jupaneasa Pauna au inaugurat actul terminarii zugraveli manastirii in interior si exterior.
Pictura din pridvorul manastirii unde cea murala trebuie sa fi continuat in exterior, prezinta caracteristicile sec al XVIII-lea cu detalii interesante. Un registru pornit din stanga pridvorului prezinta intr-o succesiune de imagini “Facerea lumii”, ceea ce surprinde este faptul ca “fetele intelepte” au suluri in maini, pe care scrierea este slavona, nu chirilica.
Registrele ce impodobesc boltile sunt din sec. al XVIII-lea, cum dovedeste redarea “Gurii Iadului”, caracteristica a picturii acelor ani.
Pronaosul e dominat de tablouri votive: Stoica Raioseanu cu jupaneasa Dochia.
Pe peretele dinspre nord sunt alti stranepoti ai ctitorului: Dumitrascu cu jupaneasa Harsova, Stamate, Barbu cu jupaneasa Ilinca, Radu cu jupaneasa Aspra.
Pe peretele dinspre sud e nepotul ctitorului, jupanul Milos si jupaneasa Balasa. Alaturi de tablourile votive pronaosul e completat cu scene biblice, dispuse pe trei registre culorile folosite fiind vii.
Cele doua abside ca si turnul sunt ornamentate cu scene singuratice: Nasterea Mantuitorului, Adormirea Maicii Domnului , Invierea.
La Manastirea Stramba au venit oaspeti de seama: Marin Sorescu la 14 august 1986, Petru episcopul de la Balti si loctiitorul Mitropolitului Basarabiei, Grigore Vieru.
Mănăstirea adăpostește 50 de maici.
Știri despre biserică:

»  Liturghie arhierească la Mănăstirea "Sfânta Treime" din Strâmba-Jiu, județul Gorj (2015-03-31)

 Închide 

Liturghie arhierească la Mănăstirea "Sfânta Treime" din Strâmba-Jiu, județul Gorj

[2015-03-31]
În Duminica a V-a a Postului Mare, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea «Sfânta Treime» Strâmba-Jiu, din Județul Gorj, a precizat Profesor Vasile Gogonea.
“Mântuitorul Iisus Hristos trebuia ca să fie răstignit, să ia ocara noastră a tuturor și s-o țintuiască, s-o pironească pe Cruce”!
În cuvântul de învățătură pe care l-a rostit la finalul slujbei euharistice, Mitropolitul Olteniei a pornit de la faptul că la Sfânta Liturghie s-a citit Evanghelia care ne aduce aminte de cuvintele Domnului, adresate Sfinților Apostoli, înainte de răstignirea Sa, de jertfa mântuitoare, de pătimirile cele înfricoșătoare, de moartea pe Cruce și de îngroparea Sa, accentuând faptul că Mântuitorul Iisus Hristos amintește Sfinților Apostoli că a sosit vremea ca El «să fie dat oamenilor și aceștia să-L judece, să-L osândească la moarte și să fie răstignit», iar imediat după aceste cuvinte, Fiul Domnului adaugă: «și a treia zi va învia», cu precizarea că: “Aceste din urmă cuvinte au putere de nădejde pentru Sfinții Apostoli, că Mântuitorul Hristos nu va sfârși pe Cruce și în mormânt, că Dumnezeirea Lui, Tatăl Cel Ceresc, Îl va învia a treia zi. După toate acestea, noi trebuie să înțelegem că asemenea cuvinte de referință au rolul de profeție, de proorocie, pentru că Domnul, ca Dumnezeu adevărat, știa cum trebuie să sfârșească și cum trebuie să se jertfească, pentru că așa este rânduit, ca să ne mântuiască pe noi, prin sângele Său”! Prin urmare, așa cum a accentuat Mitropolitul Olteniei: “Este de la sine înțeles că Mântuitorul Hristos S-a născut fără păcatul strămoșesc, dar a luat asupra Sa firea noastră omenească, cu toate slăbiciunile și neputințele ei. Pentru ca în această fire, în acest trup, Domnul să pătimească și să ne curățească de toată întinăciunea, să scoată stricăciunea din firea noastră, să o însănătoșeze și apoi, să o facă disponibilă să primească focul îndumnezeirii, adică, să ne transfigureze pe noi, cei pământești și trecători, să ne facă cerești și nemuritori. Pentru că a luat firea noastră și El n-a avut niciun păcat, nici nu putea să sfârșească altfel, Mântuitorul Iisus Hristos, decât numai printr-o moarte violentă, căci trecerea din lumea aceasta, pentru Fiul Lui Dumnezeu, nu putea să fie decât numai prin Cruce, printr-o moarte de ocară, printr-o moarte grea, plină de suferințe, printr-o moarte care să cuprindă moartea noastră, a tuturor! Să cuprindă suferința întregii lumi, căci, precum bobul de grâu aruncat sub glia pământului, trebuie să putrezească mai întâi, ca apoi să încolțească și să dea roadă, așa și Mântuitorul Iisus Hristos, trebuia ca să fie răstignit, să ia ocara noastră a tuturor și s-o țintuiască, s-o pironească pe Cruce, ca apoi să biruiască prin aceasta puterile întunericului, să sfarme zidul despărțitor dintre noi și Tatăl Cel Ceresc, să biruiască pe vrăjmașii diavoli, care prin ispitire și înșelăciune au înșelat pe strămoșii noștri, Adam și Eva, în Rai. De atunci, ne-a îmbrăcat Dumnezeu pe toți urmașii lui Adam cu o haină mortală, trecătoare, stricăcioasă și putrezicioasă. Deci, pe această haină a noastră a făcut-o Mântuitorul Hristos, a curățit-o și a arătat-o plină de slavă cerească, fiindcă la Învierea Lui, toate s-au umplut de lumină, și cerul, și pământul și cele dedesupt”!
“În Împărăția Lui Dumnezeu, sfinții sunt în Dumnezeu și strălucesc de slavă”!
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit a deslușit cu aleasă elocință faptul că a ședea de-a dreapta și de-a stânga Mântuitorului Iisus Hristos în Împărăția Cerurilor, nu înseamnă că sunt niște locuri speciale sau locuri colaterale lângă Mântuitorul, ci este vorba de o demnitate, de o cinstire pe care vor primi-o Sfinții Apostoli, toți cei care vor crede în El, astfel că în Împărăția Cerurilor, când privim pe Mântuitorul Hristos, Îl vedem deodată ca pe Acela Care cuprinde toți sfinții, iar dacă ne îndreptăm cu mintea spre vreunul din sfinți, deodată îl vedem pe Mântuitorul Hristos cu toți sfinții, iar pe sfântul nostru protector, pe care îl iubim, îl vedem deodată cu Mântuitorul Hristos! Din toate acestea, putem deduce că: “În Împărăția Lui Dumnezeu, sfinții sunt în Dumnezeu și strălucesc de slavă, după măsura nevoințelor lor. Acesta e criteriul de a fi mai aproape de Mântuitorul Iisus Hristos, acela al ostenelii, este acela al nevoințelor, al suferințelor, al durerilor pe care le-am răbdat în numele Mântuitorului Iisus Hristos, în primul rând al rugăciunilor, al mijlocirilor, al postirilor și al tuturor jertfelor pe care noi le practicăm în viața noastră, ca dar pentru că îl iubim pe Mântuitorul Iisus Hristos, pentru că vrem ca să sălășluiască în noi! Deci, cu cât ne golim mai mult pe noi înșine, cu cât renunțăm la Eul nostru personal, egoist, cu cât dăm la o parte slava deșartă, cu cât ne lăsăm mai mult ascultători față de ceilalți, cu atât Dumnezeu ne răsplătește! El Însuși, vine în viața noastră și cuprinde, așa cum lumina cuprinde în miez de noapte toate colțurile camerei, așa cuprinde lumina slavei dumnezeiești prezența Lui Dumnezeu în toate laturile vieții noastre, ale sufletului nostru și ale trupului nostru”.
“Lacrimile sunt semnul îndreptării minții, sunt semnul reîntoarcerii gândurilor împrăștiate și risipite în afară”!
În încheiere, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei a reamintit credincioșilor prezenți faptul că Mântuitorul Hristos ne va ierta și ne va spune: «Iertate sunt ție păcatele tale», dacă ne vom osteni cu spovedania, în taina Sfintei Spovedanii, și în chip deosebit prin taina pocăinței noastre, a nevoințelor noastre, a ostenelilor, a ascultărilor noastre, a tuturor faptelor bune pe care le săvârșim, iar pornind de la Evanghelia citită în cinstea Sfintei Maria Egipteanca: “Se adeverește din plin continuitatea istorică, de la timpul în care Mântuitorul Hristos a iertat păcatele femeii, cea care s-a atins de picioarele Lui, pentru că a plâns și a recunoscut păcatele, și le-a spus toate la picioarele Domnului, n-a rămas nimic nespovedit. Atunci, cu lacrimile ei, a spus și greșelile ei. Și-a desfăcut părul în semn de pocăință, în semn de jelanie, în semn de durere! Numai în asemenea momente femeile din timpul Mântuitorului Hristos și din Vechiul Testament desfăceau părul, când erau într-un cadru de înmormântare, de durere mare, adâncă! Deci, femeia păcătoasă și-a plâns sufletul ei, ca pe un mort! Și l-a plâns pentru că și l-a văzut aproape fără suflare, așa cum spunem noi, în Postul cel Mare: «Suflete al meu, scoală-te, pentru ce dormi?»! Deci, femeia păcătoasă și-a trezit sufletul în lacrimi, iar lacrimile sunt semnul îndreptării minții, sunt semnul reîntoarcerii gândurilor împrăștiate și risipite în afară, dar aduse în interiorul sufletului, odată cu rugăciunea și așezate în cămara cea de taină a sufletului nostru! Facă, dar, Bunul Dumnezeu, ca viața noastră să fie curățită, să fie luminată, să fie plină de puterea și lucrarea Duhului Sfânt, Amin”!
La sfârșitul Sfintei Liturghii, obștea de măicuțe ostenitoare, aflate sub înțeleapta păstorire a Maicii Starețe Stavroforă Marina Gligor, au oferit o masă.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 141, Ultimul acces: 2015-04-19 10:04:58

»  Mănăstirea Strâmba Jiu, sub oblăduirea Preasfintei Treimi (2014-03-10)

 Închide 

Mănăstirea Strâmba Jiu, sub oblăduirea Preasfintei Treimi

[2014-03-10]
În șiragul de mărgăritare duhovnicești cu care Dumnezeu a binecuvântat Oltenia se numără și Mănăstirea „Sfânta Treime“ din localitatea Strâmba Jiu, județul Gorj. Vatră seculară de monahism românesc, cinstita așezare a păstrat peste veacuri tradiția vechilor cazanii, ținând candela aprinsă în ceasurile de grea încercare pentru credința ortodoxă, informeaz㠓Ziarul Lumina”.
Istoricul mănăstirii din Strâmba Jiului se identifică aproape cu vechimea acestor meleaguri. Tradiția spune că cel dintâi loc ales pentru temeluirea mănăstirii a fost în apropierea localității Urdari. Spun bătrânii că, osteniți de atâta lucru în zadar, meșterii s-au rugat la Preasfânta Născătoare spre a dobândi ajutor și spor în lucrarea pe care o înfăptuiau pe aceste meleaguri. Într-una dintre nopți, Dumnezeu l-a înștiințat în vis pe unul dintre ei, cu numele Stoichiță, „să meargă prin pădure pe pârâul Strâmba în sus și unde va găsi o lupoaică cu pui, acolo să așeze biserica. Lupoaica a fost găsită la o tufă de corn pe care se spune că s-a așezat Sfânta Masă. Locul din comuna Urdari este o vale asemănătoare cu cea de pe pârâul Strâmba căreia i-a rămas numele până azi «Valea Mănăstirii»“ (Sinodiconul Mănăstirii Strâmba, p. 1). Zidirea cea nouă a fost ridicat㠄între dealurile Dracilor și Ologului“, pe pârâul Strâmba, la circa 2 km de șoseaua ce leagă satul de orașul Turceni.
În mod concret, istoria sfintei mănăstiri s-a împlinit între anii 1518 și 1519, de către membrii familiei Roșianu, boieri de viță veche, renumiți pe valea Jiului. Datele existente nu menționează însă prima formă în care s-a construit lăcașul de închinare, dacă a fost din lemn sau zid. Cert este însă că, pe vremea domnitorului Mihai Viteazul, unul dintre urmașii vechilor ctitori, urmașul ctitorului, logofătul Stoichiță Roșianu, a rezidit din temelie mănăstirea. Demersul său a fost onorat și de cheltuiala lui Pătrașcu Vodă, nimeni altul decât tatăl domnitorului muntean.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 2871, Ultimul acces: 2015-04-19 11:05:11

»  Congresul tinerilor creștini ortodocși din Arhiepiscopia Craiovei, la final (2011-05-08)

 Închide 

Congresul tinerilor creștini ortodocși din Arhiepiscopia Craiovei, la final

[2011-05-08]
La Mănăstirea Sfânta Treime din localitatea gorjeană Strâmba s-a încheiat astăzi, 8 mai, Congresul tinerilor creștini ortodocși din Arhiepiscopia Craiovei.
„Întrunirea aflată la cea de-a VIII-a ediție și desfășurată sub egida Familia – ieri, astăzi și mâinea început vineri 6 mai cu o conferință susținută de Părintele conf. univ. Picu Ocoleanu de la Facultatea de Teologie din Craiova. A urmat ieri, 7 mai, deschiderea oficială în prezența ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei. de asemenea, ieri a avut loc faza finală a concursului interjudețean de oratorie Sfântul Ioan Gură de Aur și premierea câștigătorilor. În ultima zi a întrunirii tinerii au participat la slujba Sfintei Liturghii săvârșită în Biserica Mănăstirii Sfânta Treime După cum a relatat corespondentul Radio TRINITAS în Arhiepiscopia Craiovei, Gheorghe Cioiu

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 9871, Ultimul acces: 2015-04-19 10:04:58

»  A VIII-a ediție a Congresului Tinerilor Creștini Ortodocși din Arhiepiscopia Craiovei (2011-05-07)

 Închide 

A VIII-a ediție a Congresului Tinerilor Creștini Ortodocși din Arhiepiscopia Craiovei

[2011-05-07]
Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitul Irineu, s-a aflat astăzi, 7 mai, în mijlocul tinerilor care participă la Mănăstirea „Sfânta Treime” din județul Gorj, la cea de-a VIII-a ediție a Congresului Tinerilor Creștini Ortodocși din Arhiepiscopia Craiovei. Întâlnirea se află sub genericul „Familia – ieri, astăzi și mâine”, informează Radio TRINITAS.
În cuvânul adresat tinerilor, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitul Irineu, le-a urat să aibă roade bogate în activitățile ce le desfășoară și i-a binecuvântat
Dumnezeu să vă sporească râvna pentru că, la vârsta dumneavoastră este o râvnă, o tinerețe care întodeauna este de mare folos în Biserică. Cu atât mai mult nouă ne este o obligație ca să sporim această râvnă și să o folosim ca Biserica să sporească și să agonisească valori, personalități. [...] Vă binecuvintez și vă urez să aveți lucrări spornice de mare folos pentru dumneavoastră și pentru Biserica noastră”, a spus Înaltpreasfinția Sa.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 9910, Ultimul acces: 2015-04-19 10:04:58


Nr. vizualizări:12869
Data ultimei vizualizări:2015-04-19 10:04:59
Nr. Mesaje:1
Mulțumiri:
(2009-06-07)
Blagosloviti, sarut mana scumpele si dregele mele maicute, SFANTA TREIME sa va dea multa putere si multa bucurie sufleteasca. Va doresc din adancul sufletului, mult SPOR DUHOVNICESC, STATORNICIE, ASCULTARE SI MULTA RABDARE!
Ierta-ti-mi indrazneala de a va deranja de la sfintele rugaciuni! Cea care nu va poate uita NICIODATA!Indranesc sa va rog, SA ma IERTATI si sa ma POMENITI;
Anisia.
@yahoo.com
Nr. Fotografii:24

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Setul de Fotografii 1
Data: 2009-03-26

Vedere de ansamblu
Foto: Anamaria O.

Data: 2009-07-04

Manastirea SF.Treime
Foto: Anamaria O.

Vedere de ansamblu
Foto: CIMeC

Vedere de ansamblu
Foto: internet

Data: 2009-07-04

Fațada
Foto: Anamaria O.

Poarta
Foto: internet

Data: 2009-07-04

Troita din curtea Manastirii SF Treime
Foto: Anamaria O.

Data: 2009-07-04, Aparat: Canon Canon PowerShot A480

Chiliile
Foto: Anamaria O.

Data: 2009-07-04

Foisorul
Foto: Anamaria O.

Data: 2009-06-07

Imagini de ansamblu asupra satului
Foto: Anamaria O.

Data: 2009-07-04

Imagini din apropiere
Foto: Anamaria O.

Data: 2009-07-04

Mormintele celor adormiti
Foto: Anamaria O.

Data: 2009-07-04

Lacul cu nuferi
Foto: Anamaria O.

Data: 2009-07-04

Lacul
Foto: Anamaria O.

Data: 2009-07-04

Intrarea in curtea celor doua Manastiri
Foto: Anamaria O.

Data: 2009-07-04, Aparat: Canon Canon PowerShot A480

Fecioara cu Pruncul
Foto: Anamaria O.


Setul de Fotografii 2
Fotografii din zona Strâmba-Jiu
(preluate automat de pe situl www.Panoramio.com)!