Bucuresti :: Catedrala Mantuirii Neamului - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2018 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Catedrala Mântuirii Neamului
București
 HARTA S   HARTA G   VREMEA   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:București
Județ:București și Ilfov
Adresa:Calea 13 Septembrie, Dealul Arsenalului
Cod poștal:050711
Telefon :NU deținem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresă de e-mail :NU deținem adresa de e-mail...
Adresa web Biserica:www.catedralaneamului.ro
Adrese utile:www.arhiepiscopiabucurestilor.ro/
www.primariaSector1.ro
www.PMB.ro
www.prefecturaBucuresti.ro
www.cjIlfov.ro
www.prefecturaIlfov.ro
Hram:Sf. Ap. Andrei, Înălțarea Domnului
Stil arhitectonic:Neobizantin
Detalii:Catedrala Mântuirii Neamului Românesc este concepută, cum se vede în desenele în trei dimensiuni de aici, după proiectul arhitectului Gheorghe Bratiloveanu. După dezbateri aprinse, proiectul a fost aprobat de Senatul României în 12 octombrie 2004 apoi publicat ca lege în 29 octombrie 2004.
Acesta este un proiect nou, printre multe altele, care au început încă de la câștigarea independenței României față de Imperiul otoman în 1877.
Despre construirea acestei catedrale s-a discutat de mai mult de 127 de ani, printre susținăzori aflându-se patriarhul Miron Cristea și mireanul George Călinescu.
Acest proiect se pare că ține seama de toate detaliile, atât cele arhitecturale – care cuprind explicit stilurile tradiționale din majoritatea ținuturilor locuite de români – până la așezarea în Parcul Carol. Hramul Catedralei Mântuirii Neamului Românesc va fi Sfântul Andrei. Catedrala se va întinde pe 1800 metri pătrați, cu 87, 60 m în lungime și 52 m în lățime. Ea va avea o înălțime de 95, 60 m la vârful crucii.
Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, a anunțat în data de 4 martie 2005 că Biserica Ortodoxă Română este decisă să înceapă cât mai repede lucrările de ridicare a Catedralei Mântuirii Neamului Românesc. Câmpineanu a declarat că:
„Dealul Arsenalului este cel mai potrivit loc dintre cele existente, cele ce pot fi puse la dispoziția Bisericii, ca dovadă că hotărârea Consiliului Național Bisericesc de ridicare a construcției în acest loc a fost adoptată zilele acestea și de Sfântul Sinod”
Construirea Catedralei ar putea începe imediat după Paști 2007, dacă proiectul de lege privind trecerea terenului din proprietatea statului în cea a BOR va fi adoptat mai repede. Apoi va fi pusă piatra de temelie și vor fi sfințiti cei 11. 000 de metri pătrați pe care va fi ridicată Catedrala.
„Banii necesari pentru construcție există, atât de la conturile speciale deschise de la începutul lui 1990, unde credincioșii au făcut donații, cât și din alte donații majore. De pildă, papa Ioan Paul al II-lea a donat mai demult 100. 000 €, iar Arhiepiscopul Atenei, tot atât”, a mai spus episcopul Ciprian Câmpineanul. Acesta a adăugat că mai multe firme de construcții și-au anunțat deja intenția de a sponsoriza cu materiale de construcție marele proiect. În plus, există posibilitatea creării unor tabere de muncă pe Dealul Arsenalului, unde studenții vor putea da ajutor voluntar.
Decizia de construire a Catedralei pe locul Monumentului Eroilor din Parcul Carol a stârnit numeroase controverse și proteste.
PF Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane si Loctiitor de Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, a oficiat în data de 29 noiembrie 2007 slujba de punere a pietrei de temelie si a sfintirii locului destinat construirii noii Catedrale patriarhale. Monumentul va fi ridicat pe terenul situat in Calea 13 Septembrie, intre Ministerul Apararii Nationale si Parlamentul Romaniei. La slujba de astazi au participat membrii Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, personalitati ale vietii publice romanesti, preoti si credinciosi din Capitala si din localitatile apropiate. In cuvantul de invatatura rostit inainte de inceperea slujbei de punere a pietrei de temelie si a sfintirii locului destinat construirii noii Catedrale patriarhale, PF Parinte Patriarh Daniel a multumit tuturor celor care au participat la evenimentul de astazi: 'Suntem bucurosi ca ati raspuns invitatiei noastre si ca membrii Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane sunt in cea mai mare parte prezenti aici, desi toti au obligatii in zilele urmatoare, deoarece maine serbam pe Sf. Ap. Andrei, ocrotitorul Romaniei, iar in ziua urmatoare serbam Ziua Nationala a Romaniei - 1 Decembrie. O bucurie deosebita ne-o face prezenta in mijlocul nostru a IPS Mitropolit Vladimir de la Chisinau, precum si a ierarhilor romani din diaspora. Catedralele au semnificatia lor profunda, nu numai o vocatie de a reprezenta un popor, ci de a reprezenta si comuniunea popoarelor ortodoxe si legatura lor in rugaciune in fata Preasfintei Treimi si in legatura lor de cuget si simtire. Va multumim ca ati raspuns invitatiei, mai ales in aceste zile cand s-au dat semnale uneori de neintelegeri sau de unele tensiuni intre Bisericile noastre. Noi avem speranta ca prin rugaciune, prin ascultare reciproca, prin cooperare frateasca putem depasi orice stare conflictuala. De asemenea, suntem recunoscatori tuturor celor care ne-au ajutat ca sa obtinem un loc pentru construirea Catedralei. Acest loc este rezultatul straduintelor deosebite ale vrednicului de pomenire Parintele nostru Patriarh Teoctist, dar si al intelegerii venite din partea Guvernelor Romaniei, presedintilor Romaniei si din partea Parlamentului Romaniei care a emis o lege speciala pentru ca acest loc sa fie consacrat Catedralei patriarhale'.
Alte informații:Dupa slujba de sfintire, PF Parinte Patriarh Daniel a mentionat cat va costa si cum va arata noua Catedrala patriarhala: 'O Catedrala nu trebuie sa striveasca, ci trebuie sa inalte, si din acest punct de vedere noi dorim ca sa fie o constructie cu o capacitate de 5 - 6000 de oameni, iar in fata acestei Catedrale sa avem o piata mai mare, ca atunci cand slujbele solemne vor avea loc sa fie savarsite afara, pe treptele Catedralei, ca sa participe cat mai multa lume, mai ales cand este timpul placut. Acum se considera ca aceasta constructie va costa cam 200 milioane de euro, fara lucrari de finisare, fara pictura, fara mobilier si fara podoabele liturgice necesare. In totalitate, se estimeaza suma la 400 milioane de euro. Nu e mare in raport cu posibilitatile noastre, daca suntem darnici. Daca este darnic, romanul nu considera ca suma e mare. In raport cu alte constructii e mai putin decat un aeroport. Aeroportul din Iasi care se va construi costa mai mult decat Catedrala. Trebuie sa retinem faptul ca o Catedrala e frumoasa nu prin marimea ei, nici prin volum si nici prin inaltime ametitoare, ci prin armonia partilor'.
PF Parinte Patriarh Daniel a facut apoi precizari cu privire la inceperea ridicarii noii Catedrale patriarhale: 'Se incepe constructia in primavara, dupa ce definitivam tematica teologica. Trebuie sa spunem arhitectilor trei lucruri: 1. Care este simbolismul obligatoriu al unui lacas de cult? 2. Ce utilitate liturgica trebuie sa aiba? 3. Ce mesaj al spiritualitatii romanesti trebuie sa transmita atunci cand e vazuta'? Asa trebuie sa fie ea de frumoasa, incat sa fie o expresie a sufletului romanesc cand se afla in bucurie'.
Știri despre biserică:
Setul de evenimente 1

»  Hramul Paraclisului CMN: „Biruința lui Hristos este bucuria noastr㔠(2018-04-09)

 Închide 

Hramul Paraclisului CMN: „Biruința lui Hristos este bucuria noastră”

[2018-04-09]
de Sorin Ionițe

Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului și-a serbat hramul în a doua zi de Paști, 9 aprilie 2018. În omilia rostită la Sfânta Liturghie, Părintele Dionisie Constantin a subliniat faptul c㠄Biruința lui Hristos asupra morții este bucuria noastră”.
„Această bucurie în Domnul, cum este numită de Sf. Ap. Pavel, trebuie să fie permanentă in viața noastră, ea intensificându-se prin rugăciune fierbinte, prin pocăință și iertare de păcate, prin eliberarea de patimile egoiste, prin cuvântul bun și prin fapta cea bună, prin viață curată și prin iubire sfântă”, a continuat Arhim. Dionisie Constantin.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de Arhim. Paisie Teodorescu, Vicar patriarhal, împreună cu: Arhim. Dionisie Constantin, Consilier Patriarhal, Arhim. Ciprian Grădinaru, Pr. Ioan Dragomir, Consilier Patriarhal, și Diac. Codruț Toader.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic Anastasis al Paraclisului Catedralei Naționale.
De ce biruința lui Hristos este bucuria noastră
Părintele Dionisie Constantin a subliniat în predica rostită faptul c㠄pentru Ortodoxie, sărbătoarea Sfintelor Paști este icoana luminoasă a bucuriei din împărăția cerurilor”.
„Această bucurie își are izvorul în Hristos Cel răstignit și inviat – Biruitorul păcatului, al iadului și al morții”, a adăugat Arhim. Dionisie.
În acest context, părintele a explicat de ce biruința lui Hristos este bucuria noastră: „Deși Stăpânul nostru singur a învins, totuși bucuria este comună, este și a noastră, că pentru mântuirea noastră s-au făcut toate”.
Arhim. Dionisie a amintit că Sfântul Ioan Gură de Aur spunea despre biruința lui Hristos și bucuria învierii următoarele:
„Prin acelea prin care diavolul ne-a biruit, prin acelea l-a biruit Hristos pe diavol: prin pom l-a biruit diavolul pe Adam; prin Cruce l-a biruit Hristos pe diavol. Lemnul cel dintâi, a trimis în iad, iar lemnul acesta, al Crucii, a chemat din iad pe cei plecați acolo.
Din muritori am ajuns nemuritori. Am înviat. Am ajuns biruitori. De aceea astăzi îngerii saltă și toate puterile cerești se veselesc și cântă împreună pentru mântuirea întregului neam omenesc. De aceea astăzi, pretutindeni, peste toată lumea este bucurie și veselie duhovnicească”.
Întreaga omilie a părintelui consilier s-a concentrat pe bucuria și lumina Învierii.
„Bucuria învierii este o bucurie mai tare decât suferința și decât moartea, pentru că nu este bucurie produsă de lumea robită de păcat și moarte, ci este bucurie izvorâtă din Hristos Cel înviat. Cel ce a biruit păcatul și moartea”, a spus Arhim. Dionisie Constantin.
La final, Părintele Dionisie a subliniat importanța majoră a bucuriei trăite în Biserică, în contextul actual al lumii „marcate de instabilitate și nesiguranță, de conflicte și neînțelegeri între popoare, în care mulți oameni sunt întristați și deznădăjduiți”.
„Trebuie să căutăm mai intens bucuria pe care ne-o aduce întâlnirea cu Hristos Cel înviat, Cel Care a biruit păcatul și moartea, și să împărtășim această bucurie celor întristați, prin rugăciune și fapte de ajutorare și solidaritate”, a concluzionat Arhim. Dionisie.
Hramurile Paraclisului CMN
Paraclisul CMN a fost construit în anul 2011 pe amplasamentul Catedralei Mântuirii Neamului. Lăcașul de cult are hramurile: Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului – Prodromița și Sfântul Ioan Gură de Aur.
Paraclisul este unicat în țară prin adăpostirea copiei, adusă din Sfântul Munte Athos, icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Prodromița.
Deși proiectul Catedralei Mântuirii Neamului datează din perioada imediată războiului de Independență, edificiul bisericesc de importanță națională va fi sfințit anul acesta în 25 noiembrie, la peste 120 ani distanță. Năzuințele promotorilor CMN, Eminescu, Slavici și Caragiale, se vor îndeplini în anul centenarului Marii Uniri, când Patriarhul Ecumenic Bartolomeu va sfinți Catedrala tuturor românilor amplasată pe Dealul Arsenalului.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 33, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Catedrala Națională este corabia unității de credință și neam: IPS Casian, în pastorala de Paști (2018-04-06)

 Închide 

Catedrala Națională este corabia unității de credință și neam: IPS Casian, în pastorala de Paști

[2018-04-06]
de basilica.ro

În scrisoarea pascală de anul acesta IPS Casian al Dunării de Jos evidențiază însemnătatea Catedralei Naționale pentru poporul român și o aseamănă cu o „corabie autentică ce ne îndreaptă din valurile tuturor încercărilor, suferințelor și erorilor noastre către portul liniștit al unității de credință și de neam”.
Omagiu pentru făuritorii Unirii din 1918
O altă idee centrală a pastoralei este omagierea persoanelor care au avut o contribuție importantă în realizarea întregirii naționale. Înaltpreasfinția Sa spune că trebuie s㠄comemorăm pe făuritorii Marii Uniri din 1918” considerați a fi „făclierii unității de credință ai Bisericii, slujitori și credincioși” ce „au răspuns cu credincioșie, oferindu-și brațele și chiar viața ca jertfă pentru învierea umanității”.
Ierarhul afirmă că însuși mesajul profund al Învierii lui Hristos este unitatea de credință și de neam.
Credința sinceră este cea pe care trebuie să o deprindem, arată IPS Casian, punând un accent deosebit pe importanța ei. El oferă un exemplu în acest sens. Prima comunitate creștină, cea din Ierusalim, a luat naștere prin temeiul credinței, și tot prin acesta a reușit să-și păstreze unitatea nealterată.
Biserica este o corabie, iar credința o ancoră
Arhiepiscopul Casian aseamănă Biserica cu o corabie ce „este izbită de atâtea văzute și nevăzute valuri”, iar „Hristos Domnul potolește furtuna și îi încredințează pe Sfinții Apostoli și, prin ei, pe noi toți, că El este cârma acesteia și că El este Capul ei”. Credința, spune ierarhul, „devine pentu noi toți rădăcina și ancora vieții noastre”.
Arhiepiscopul Dunării de Jos își încheie scrisoarea pastorală cu îndemnul de a ne lumina în unitate sfântă de credință și „să ne deschidem nu doar brațele ci mai ales inimile, spre a vedea, a mărturisi și a iubi pe Dumnezeu Cel în Sfânta Treime mărit”.
Proiectul Catedralei Mântuirii Neamului datează din perioada imediată războiului de Independență, edificiul bisericesc de importanță națională va fi sfințit anul acesta în 25 noiembrie, la peste 120 ani distanță. Năzuințele promotorilor CMN, Eminescu, Slavici și Caragiale, se vor îndeplini în anul centenarului Marii Uniri, când Patriarhul Ecumenic Bartolomeu va sfinți Catedrala tuturor românilor amplasată pe Dealul Arsenalului.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 32, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Președintele Conferinței Bisericilor Europene la Patriarhie: Sper că voi vedea noua Catedrală Națională din România (2018-03-15)

 Închide 

Președintele Conferinței Bisericilor Europene la Patriarhie: Sper că voi vedea noua Catedrală Națională din România

[2018-03-15]
de Sorin Ionițe

În contextul întâlnirii delegației CEC cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, episcopul anglican Christopher Hill și-a exprimat dorința de a vedea noua Catedrală Națională din România atunci când se va finaliza construcția ei.
„Mă bucur să fiu aici, la Patriarhie, și sper că voi vedea noua Catedrală Națională care se construiește. Este a treia oară când sunt în România. Prima dată am venit în condiții care erau foarte dificile, acum multă vreme, însă mă bucur să fiu din nou alături de dumneavoastră și vă mulțumesc”, a declarat joi pentru Radio Trinitas Președintele CEC.
Episcopul Christopher Hill, Președintele Conferinței Bisericilor Europene, a apreciat colaborarea Bisericii noastre cu instituția pe care o conduce precum și discuțiile purtate cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel:
„Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a abordat multe dintre problemele cu care se confruntă Europa, probleme care ne preocupă și pe noi, mai ales pentru că vom avea o Adunare Generală care va aborda această tematică la Novi Sad”, a precizat Christopher Hill în data de 15 martie 2018.
„Există o agendă comună, pe de o parte a Bisericii Ortodoxe Române, iar pe de altă parte a CEC, care trebuie să dea o mărturie comună într-o Europă fragmentată și parțial secularizată”, a adăugat Președintele CEC.
Un alt subiect abordat în discuțiile bilaterale a fost acela al crizei de identitate în Europa:
„Preafericitul Părinte Patriarh a vorbit de asemenea și despre problema lipsei identității, oferind exemplul satelor tradiționale în care comunitățile erau mult mai închegate, în vreme ce în perioada modernă avem o problemă legată de identitatea noastră în satul global. La aceasta se adaugă o criză a identității în general a Europei, în foarte multe orașe ale ei”.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 69, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Catedrala Națională | Ce etape de execuție mai sunt până la sfințirea din noiembrie (2018-02-06)

 Închide 

Catedrala Națională | Ce etape de execuție mai sunt până la sfințirea din noiembrie

[2018-02-06]
de Iulian Dumitrașcu

Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului este programată pentru sfârșitul lunii noiembrie 2018. Ridicarea lăcașului de cult este un deziderat al românilor de peste un secol. Până la marele eveniment, graficul de execuție a lucrărilor prevede mai multe etape de construcție.
‘În prezent lucrările sunt într-un stadiu destul de avansat, structura de rezistență a corpului principal al Catedralei până la cota +45 metri fiind finalizat în proporție de 90%, rămânând de realizat până în primăvara acestui an și zona altarului până la cota +45 metri. Pe alte fronturi de lucru, în special în zona critică a proiectului – Turla Principală, în prezent se execută lucrări la cota +62 metri și avem programat să finalizăm structura de rezistență din beton armat a Turlei Principale sau Pantocrator la cota +106 metri până la sfârșitul lunii iulie 2018’, a declarat pentru basilica.ro Ing. Vasile Crăcăoanu, Consilier Patriarhal la Sectorul monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române.
După realizarea structurii de rezistentă din beton armat, este programată începerea montajului structurii metalice a acoperișului, structură care în zona critică a proiectului (Turla Principală sau Pantocrator) se va monta începând cu luna iulie 2018 până la sfârșitul lunii septembrie 2018.
După montarea structurii metalice a acoperișului succed și lucrările aferente montajului învelitorii din cupru auriu, lucrări ce sunt programate a se încheia până la sfârșitul lunii noiembrie 2018.
Ferestrele lăcașului de cult reprezentativ pentru spiritualitatea ortodoxă românească vor fi montate în mai multe etape. În prima etapă vor fi așezate până la cota 45 metri, lucrarea fiind stabilită pentru sfârșitul lui iulie. De la cota 45 metri spre turle vor fi amplasate în a doua etapă, prevăzută pentru sfârșitul lunii octombrie.
De asemenea, în august – octombrie 2018 clopotele Catedralei Naționale vor fi montate și puse în funcțiune.
‘Clopotele vor fi așezate pe poziție în momentul în care lucrările de execuție a turlei clopotniță vor ajunge la cota +60 metri. Operațiunea se va desfășura în luna mai a acestui an, după care lucrările vor continua la structura de rezistență a turlei. După realizarea structurii de rezistență, în interiorul turlei vor fi montate cele 3 structuri metalice pe care se vor amplasa cele 6 clopote ale Catedralei Naționale. Lucrările privind montarea și punerea în funcțiune a clopotelor vor fi executate în perioada august – octombrie 2018’, a precizat Ing. Vasile Crăcăoanu.
Crucile vor fi așezate pe turle spre finalul lunii octombrie, iar în aceeași perioadă vor fi montate și ușile de bronz la intrările principale situate la cota zero.
Subsolurile adiacente Catedralei, care fac legătura între cota terenului și cota zero și pe care sunt prevăzute platformele cu scări pentru accesul în Catedrală, se vor executa, în funcție de posibilitățile tehnologice, începând cu această primăvară. Primele subsoluri realizate vor fi cele din partea vestică a obiectivului.
Evenimentul sfințirii Catedralei Naționale va avea loc în contextul sărbătoririi unui secol de la Marea Unire din 1918.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 193, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Un spaniol reacționează la dezbaterile de pe rețelele de socializare: „Fiecare mare națiune creștină trebuie să aibă o mare catedrală național㔠(2018-01-18)

 Închide 

Un spaniol reacționează la dezbaterile de pe rețelele de socializare: „Fiecare mare națiune creștină trebuie să aibă o mare catedrală națională”

[2018-01-18]
de Sorin Ionițe

Un comentariu la o imagine publicată recent pe pagina de Facebook a Agenției de știri Basilica redă cât de inexplicabile par, privite din exterior, polemicile referitoare la construirea unei catedrale naționale.
Un urmăritor spaniol al paginii noastre de Facebook a reacționat la comentariile persoanelor care dezaprobă construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Acesta a scris recent un comentariu în care mărturisește:
„Sunt spaniol și sincer nu înțeleg de ce există polemici despre construirea Catedralei Mântuirii Neamului”.
„Pur și simplu, fiecare mare națiune creștină trebuie să aibă o mare catedrală națională și România este fără îndoială o astfel de națiune. Să trăiască Catedrala! Să trăiască BOR!” a scris Francisco José Pino Rodríguez.
Postarea la care a reacționat acesta a fost publicată sâmbătă și făcea referire la hramul și la simbolistica viitoarei Catedrale Naționale.
În Barcelona se află una dintre cele mai impresionante biserici din lume. La Sagrada Familia, capodopera arhitectului catalan Antonio Gaudi, se află încă în construcție deși proiectul a fost inițiat acum mai bine de 100 de ani, în 1882, și va fi terminată în anul 2026, la împlinirea a 100 ani de la moartea lui Gaudi.
La Sagrada Familia ©huffingtonpost.com
În Capitala României, la începutul mileniului al III-lea, a început să se ridice noua Catedrală Patriarhală, viitoarea Catedrală Națională. Acest deziderat al românilor a apărut încă din vremea Regelui Carol I, adică de peste 130 ani.
Catedrala Mântuirii Neamului
Simbolismul teologic și detalii despre evoluția lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului sunt prezentate în mod detaliat pe site-ul catedralaneamului.ro.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 260, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  15 ianuarie 2018: Licitație pentru atribuirea lucrărilor de pictură a iconostasului Catedralei Mântuirii Neamului (2018-01-02)

 Închide 

15 ianuarie 2018: Licitație pentru atribuirea lucrărilor de pictură a iconostasului Catedralei Mântuirii Neamului

[2018-01-02]
de Sorin Ionițe

Comisia de pictură bisericească și Arhiepiscopia Bucureștilor anunță organizarea licitației pentru atribuirea lucrărilor de pictură din nou, în tehnica mozaic, a iconostasului Catedralei Mântuirii Neamului din București. Licitația va avea loc în data de 15 ianuarie 2018, ora 10:00, la sediul Comisiei de pictură bisericească, strada Maria Rosetti nr. 63, sector 2, București.
La licitație pot participa pictori bisericești autorizați de către Comisia de pictură bisericească, având categoria I-a sau a II-a și calificativul Foarte bine obținut la cel puțin ultimele două lucrări de pictură recepționate.
Pictorii bisericești pot prezenta ofertele de execuție în perioada 28 decembrie 2017 – 15 ianuarie 2018, la secretariatul Comisiei de pictură bisericească, sau transmise pe adresele de email: comisiadepicturabisericeasca@yahoo.com
Ofertele vor conține:
portofoliu de lucrări;
timp de execuție;
preț manoperă (fără TVA și cu TVA);
preț materiale (fără TVA și cu TVA);
CV;
Moneda de referință: RON.
Documentația tehnică și devizul lucrărilor de pictură din nou, în tehnica mozaic, pot fi consultate la sediul Comisiei de pictură bisericească (str. Maria Rosetti nr. 63) sau la sediul Sectorului patrimoniu și pictură bisericească al Arhiepiscopiei Bucureștilor (din strada Piscului nr. 1, sector 3, București). Suprafața totală de execuție este de cca 408 m.p., conform proiectului-deviz aprobat.
Informații suplimentare pot fi oferite la numerele de telefon: 0799.806.399 – Comisia de pictură bisericească și 0732.020.262 – Sectorul patrimoniu și pictură bisericească al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 532, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Interviu inedit la 10 ani de Patriarhat | Catedrala Mântuirii Neamului este un mandat primit de la înaintași – ne-am asumat împreună cu Sfântul Sinod, clerul și credincioșii (2017-12-26)

 Închide 

Interviu inedit la 10 ani de Patriarhat | Catedrala Mântuirii Neamului este un mandat primit de la înaintași – ne-am asumat împreună cu Sfântul Sinod, clerul și credincioșii

[2017-12-26]
de Iulian Dumitrașcu

Patriarhul Daniel a acordat recent un interviu pentru emisiunea Universul credinței, difuzată la postul public de televiziune (TVR), cu prilejul aniversării a 10 ani de misiune patriarhală. În prima parte a interviului preluat din Reședința Patriarhală, Patriarhul a prezentat stadiul Bisericii Ortodoxe Române la nivelul anului 2007 și motivația ridicării Catedralei Naționale.
Realizând o analiză a celor zece ani de Patriarhat, Părintele Patriarh Daniel a explicat că în anul 2007 Biserica Ortodoxă Română se afla într-un curs de continuitate, în același timp de amplificare a activităților sale pastorale, misionare, dar și de intensificare a activităților social-filantropice.
La începutul misiunii sale, Patriarhul a identificat nevoia ridicării de locașuri de cult, precum și a intensificării educației ortodoxe în rândul tinerilor.
A fost nevoie de noi lăcașuri de cult, mai ales în cartierele noi. În al doilea rând, a fost educația tineretului, pentru că tineretul dorea să aibă o mai multă cunoaștere în privința credinței și ne-am impresionat cu toții că în timpul Revoluției din 1989 o mulțime de tineri care nu făcut ore de religie în școală s-au rugat, au rostit rugăciunea «Tatăl Nostru», au arătat credința moștenită din familie și prin lucrarea discretă, dar eficientă a multor preoți din parohie. Construirea de biserici, dar și zidirea duhovnicească, edificarea spirituală a sufletului, aceasta pot fi numite Biserica din exterior și Biserica din sufletul omului. Acestea erau priorități.
O altă prioritate era legată de diaspora română, dar și de o organizare pastorală mai eficientă. Preafericitul Părinte Daniel și-a stabilit o grijă sporită pentru românii din diaspora, pentru că acest fenomen al migrației sau emigrației a devenit un fenomen nou necunoscut de Biserica noastră într-o proporție atât de mare, mai ales după anul 2000. Pe de o parte, aveam nevoi urgente, de rezolvat în țară. Pe de altă parte, Preafericrea Sa avea și o grijă sporită față de românii din jurul granițelor țării și din diaspora occidentală.
Anticipând potențialul media ca difuzor al credinței la o scară mai largă, Patriarhul a anunțat încă de la întronizare înființarea Centrului de Presă Basilica.
În cuvântul de la întronizare am fixat prioritățile și am arătat nevoia de a avea un post de radio, un post de televiziune și un cotidian pentru a răspândi credința și pentru trece dincolo de zidurile bisericii și anume, a transmite liturghia mai ales pentru familiile vârstnice, pentru oameni în vârstă, pentru oameni bolnavi.
De aceea, a insistat Părintele Patriarh, se constată și astăzi că cea mai iubită emisiune este Sfânta Liturghie. Aceasta este urmată de Vecernia transmisă seara de la Catedrala Patriarhală.
Am dorit să construim deodată cu biserica nouă, Catedrala Mântuirii Neamului, și o biserică mai intensă în sufletele oamenilor. Posturile de Radio și Televiziune Trinitas, precum și Ziarul Lumina, au fost anunțate în 30 septembrie și la hramul Catedralei Patriarhale, în 27 octombrie, erau funcționale. Ne-a ajutat Dumnezeu ca în 3 săptămâni și puțin să realizăm aceste rețele mediatice de comunicare, a evidențiat Preafericirea Sa.
Patriarhul Daniel vorbește despre misiunea Bisericii în ultimii 10 ani
În continuare, conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre proiectul Catedralei Mântuirii Neamului, unul dintre cele mai reprezentative pentru România ultimilor 10 ani.
O altă lucrare mare a fost anunțul că vom continua eforturile pentru a începe construirea Catedralei Mântuirii Neamului sau a eliberării poporului român de stăpâniri străine. Aceasta înseamnă mântuirea neamului, nu înseamnă mântuirea în sens teologic, ci într-un sens patriotic.
Patriarhul a explicat că acesta este un mandat primit de la înaintași. Nu a fost ideea noastră. Noi ne-am asumat împreună cu Sfântul Sinod, clerul și credincioșii această sarcină, întrucât Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională cum o numim acum mai pe scurt, este o necesitate practică și deodată are și o valoare de simbol, adică un simbol al unei biserici dedicate comemorării eroilor poporului român din toate timpurile.
Primul interviu a fost acordat în seara zilei de 30 septembrie 2007, după ceremonia de întronizare. Înregistrările au avut loc la Reședința Patriarhală.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 364, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Vasile Bănescu: Apariția unei catedrale într-o țara trebuie sa fie un prilej de bucurie, nu de polemici (2017-12-08)

 Închide 

Vasile Bănescu: Apariția unei catedrale într-o țara trebuie sa fie un prilej de bucurie, nu de polemici

[2017-12-08]
de Gheorghe Anghel

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a participat în ziua de cinstire a Sfântului Andrei la emisiunea Realitatea Spirituală, din grila Realitatea TV. Proiectul Catedralei Mântuirii Neamului a fost una dintre temele abordate în cadrul dialogului cu moderatorul emisiunii, George Grigoriu.
În debutul emisiunii, Vasile Bănescu a făcut referire la „responsabilitatea enorm㔠pe care o avem noi ca popor, responsabilitate ce izvorăște din „rădăcinile noastre creștine”. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a tras un semnal de alarmă asupra faptului că deși cultura și civilizația românească și europeană sunt „amprentate de creștinism”, totuși despre acest aspect se vorbește foarte puțin, „se tace în mod asurzitor”.
De asemenea, invitatul emisiunii a adus în discuție și discursul public „lipsit de etic㔠în cea mai mare parte, dar și hristofobia ce caracterizează societatea contemporană.
Discursul public este un discurs pustiit de termenii moralei. M-aș bucura să văd măcar puseuri etice sau de morală publică, însă nici acestea nu mai apar frecvent. Suntem într-un fel de sedare spirituală. Aici apare marea responsabilitate a Bisericii Ortodoxe Române de a-i trezi spiritual pe cei pe care îi include.
În ceea ce privește subiectul central al emisiunii, Catedrala Națională, Vasile Bănescu a explicat de ce acest edificiu cu valoare de simbol național poartă și denumirea: Catedrala Mântuirii Neamului. El a precizat c㠄nu este vorba de o mântuire în grup; nu se mântuiește poporul român pe Dealul Arsenalului unde este construită catedrala Națională, ci este vorba de sintagma care face referire la o realitate istoric㔠și anume „eliberarea poporului român de sub puterile străine”.
Mântuirea neamului este sintagma care avea în epocă, în sec. 19, sensul de eliberare a poporului român. Rațiunea fondatoare a acestei catedrale ab initio este cinstirea eroilor români prin a căror jertfă a fost posibilă eliberarea acestui popor și nașterea statului român modern. De aceea, se ridică această Catedrală și de aceea suntem datori, de aprox. 140 ani, celor care au gândit acest proiect și lui Eminescu însuși care, în ziarul Timpul, din iulie 1885 vorbește despre necesitatea construirii unei Catedrale Naționale, a spus Vasile Bănescu.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a evidențiat și necesitatea de natură practică, pastorală, liturgică a Catedralei Naționale.
Viitoarea Catedrală va fi mărginită de clădiri unde se vor desfășura activități care există deja în Patriarhia Română, dar care acolo vor oglindi în mod foarte concret această firească și plurală implicare a Bisericii în societate, care nu este doar una liturgică (…) Este vorba de un Muzeu al Creștinismului Românesc care se va afla sub cota 0, precum și un centru de primire al pelerinilor care vor putea înnopta acolo gratuit; va exista o bibliotecă, un așezământ medical unde oamenii fragilizați social, sărmani, vor putea beneficia de sprijin din acest punct de vedere, a explicat invitatul lui George Grigoriu.
Ajungând la acest subiect al activităților sociale și filantropice desfășurată în Biserica Ortodoxă Română, în special de voluntarii Paraclisului CMN, Vasile Bănescu a evidențiat, printre altele, cunoscuta campanie: „Donează Sânge, salvează o viață!”, despre care a spus că este cea mai mare din Europa.
În ultimii 10 ani au fost recoltați peste 10.000 litri de sânge doar prin activitatea acestor vrednici și discreți oameni de la paraclisul Catedralei Naționale, a afirmat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
În ceea ce privește implicarea Bisericii în societate, Vasile Bănescu a spus că instituția eclesială ortodoxă din România trebuie să fie prezentă în spațiul public spre stupoarea unora care văd creștinismul și religia doar în spațiul privat; ar fi nefiresc să fie așa.
Cea mai importantă parte a societății civile este în Biserică nu în ONG-uri de apartament, așadar, ca prezență publică, Biserica face un bine enorm societății românești. Toate cultele religioase din România au un rol enorm în articularea morală și socială a acestei societăți, desigur Biserica Ortodoxă Română în primul rând, a subliniat Vasile Bănescu.
Referitor la construcția CMN, Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a evidențiat c㠄apariția unei catedrale într-o țară trebuie să fie un prilej de bucurie, nu de polemici cum a fost până acum”. De asemenea, acesta a explicat c㠄statul ajută ridicarea viitoarei Catedrale Naționale pentru că aceasta este un simbol al identității și conștiinței naționale”.
Din păcate sunt două teme căzute în desuetudine. Chiar nu ne mai pasă de lucrul acesta? Dacă Eminescu ar trăi acum și ar fi invitat într-un studiou de televiziune s-ar râde oare de el că ar vorbi despre identitatea și conștiința națională, a întrebat retoric Vasile Bănescu.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a eidențiat că nu din cauza ridicării Catedralei Mântuirii Neamului nu se construiesc în România autostrăzi spitale sau școli. El a evidențiat că acest aspect a fost un „sofism nerușinat”.
Orice om onest își dă seamă că în România există bani pentru a construi orice; Important este cum sunt cheltuiți. Nu mai e de mult un secret că, din păcate, maladia aceasta a corupției uriașe ne-a văduvit de foarte multe realizări în ultimii 27 ani. Astfel, să căutăm în altă parte sursa nemulțumirilor noastre și nu în zona legată de cel mai frumos proiect pe care România îl va finaliza anul viitor, a spus Vasile Bănescu.
În Capitala României, la începutul mileniului al III-lea, a început să se ridice noua Catedrală Patriarhală, viitoarea Catedrală Națională. Acest deziderat al românilor a apărut încă din vremea Regelui Carol I, adică de peste 130 ani.
Slujba de punere a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei Naționale, pe terenul din Calea 13 Septembrie din București a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei, datorită evlaviei pe care o au credincioșii ortodocși români față de încreștinătorul românilor și ocrotitorul românilor de pretutindeni.
Simbolismul teologic și pentru ce este construit lăcașul sacru sunt prezentate în mod detaliat pe site-ul catedralaneamului.ro.
Pentru o mai bună informare cu privire la Catedrala Mântuirii Neamului puteți consulta date corecte și semnificative. De asemenea, pentru a contribui la construirea în continuare a lăcașului de cult aveți posibilitatea de a alege una din metodele de donare.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 724, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Cu un an înainte de sfințire, Părintele Patriarh Daniel oferă detalii despre Catedrala Mântuirii Neamului (2017-11-30)

 Închide 

Cu un an înainte de sfințire, Părintele Patriarh Daniel oferă detalii despre Catedrala Mântuirii Neamului

[2017-11-30]
de Aurelian Iftimiu

Patriarhul Daniel a vorbit joi la finalul Sfintei Liturghii despre Catedrala Națională a cărei dată de sfințire este stabilită în 30 noiembrie 2018.
Părintele Patriarh a afirmat că există o întârziere de două luni față de graficul lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului, dar și-a exprimat speranța ca aceasta să fie depășită prin credință și rugăciune.
„Mai sunt încă multe lucrări de făcut. Avem o întârziere de două luni în grafic, dar sperăm că prin credință puternică și multă rugăciune vom ajunge să acoperim Catedrala și să pictăm cu icoane în mozaic Catapeteasma sau Iconostasul mare care nu va fi de lemn, ci de zid. Acolo, pe o suprafață foarte mare vor fi icoane. S-a făcut deja proiectul, urmează licitația pentru echipele de pictori în tehnica mozaic care vor picta această Catapeteasmă. Ea va fi necesară pentru sfințire. Va fi sfințită Sfânta Masă și Catapeteasma sau Marele Iconostas”, a spus Patriarhul la finalul Sfintei Liturghii oficiată la Catedrala Patriarhală de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei.
Un an până la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului
El a precizat că pictura bisericii va fi realizată în anii următori în tehnică mozaic pentru a conferi durabilitate.
„Vom scrie undeva numele celor care vor oferi obiecte de cult și icoane. La pictura bisericii mari, a catedralei, vor aduce, sperăm, contribuție mai mulți oameni, mai ales cei care poartă numele sfinților car vor fi pictați. Și sperăm ca această pictură viitoare a Catedralei Mântuirii Neamului să fie tot în mozaic, pentru că este mai durabilă și într-o tehnică în care nu va fi totul de aur, ci alb-gălbui, de piatră, și vom ajunge la același preț ca și la pictura în tehnica frescă”, a explicat Patriarhul Daniel.
Acesta și-a exprimat speranța ca în 4 – 5 ani să fie realizată și sfințirea picturii, după aceea a Altarului și a Catapetesmei. El a făcut referire la anumite cazuri din istorie, cum este Catedrala mitropolitană din Sibiu, construită în patru ani și pictată într-o perioadă de 40 ani.
Potrivit Patriarhului, au fost deja comandate ușile și ferestrele: 27 de uși, porți, și 392 de ferestre, urmând să fie comandată și piatra de la Vratza (Bulgaria) pentru ancadramentele ușilor și ferestrelor.
„Este vorba nu numai de ferestrele navei, ci și de ferestrele de la turle. Este un edificiu cu foarte multe ferestre, iar după regulile noi, europene, în caz de incendiu ușile trebuie să se deschidă toate, în același timp, în mod automat. De aceea, sunt foarte costisitoare. Sunt uși de bronz care nu «lucrează» în timp. Ușile de lemn au înălțime mare, lucrează, mai ales dacă lemnul nu este bine pregătit sau nu este suficient de uscat. Ușile sunt comandate în Germania, iar în viitorul apropiat comandăm și piatra din Bulgaria, de la Vratza, pentru ancadramentele ușilor și ferestrelor, piatră rezistentă de Vratza”, a menționat PF Daniel.
Realizarea vitraliilor ferestrelor va constitui a treia etapă a edificării Catedralei Mântuirii, a explicat Patriarhul, făcând referire la nevoia de credință puternică și dărnicie mai multă pentru a îndeplini acest demers.
„Acestea necesită timp și costă bani, dar, mai ales, nu pot fi făcute în grabă. În exterior, biserica va fi de culoare albă, dar vor fi ocnițe sub streașină și acolo vor fi pictați toți sfinții români din toate timpurile. De aceea este Catedrală Națională a sfinților români din toate timpurile și din toate zonele țării”, a punctat PF Daniel.
Cele șase clopote vor fi ridicate anul viitor, cel mai mare urmând să sune doar la zile importante pentru a nu deranja activitatea Parlamentului și a instituțiilor din apropiere.
„Anul viitor sperăm să înălțăm clopotnița și să ridicăm și cele șase clopote. Aici (n.r.: la Catedrala patriarhală) sunt cinci clopote, acolo șase și cel mai mare de aici are 9,5 tone, iar cel mai mare de la Catedrala Națională e puțin mai mare, 25 t. Nu ne-am dorit multe clopote, ci ne-am dorit puține ca să nu fie o greutate prea mare în clopotniță. Unul însă, principal, este Clopotul Eroilor Neamului din toate timpurile. El va suna la zile mari și duminica, nu peste săptămână. Să nu deranjăm activitatea din Parlament și clădirile din jur”, a spus Patriarhul.
Sfântul Apostol Andrei – Ocrotitorul României și al Catedralei Naționale
Părintele Patriarh Daniel a reamintit că sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului ar trebui să se realizeze peste un an.
„Să ne ajute Bunul Dumnezeu să facem un lucru frumos, pentru că această catedrală (n.r.: actuala Catedrală Patriarhală), după cum se vede, e foarte mică. Ea e provizorie. De când e provizorie? Din secolul al XVII-lea. În 1658 a fost sfințită. La 10 ani după sfințirea acestei catedrale, în 1668, a fost declarată provizoriu Catedrală Mitropolitană. Și cum la români numai provizoriul durează, a rămas Catedrală Mitropolitană până în anul 1925 când a fost declarată, tot provizoriu, Catedrală patriarhală. Abia de la anul viitor vom avea o Catedrală patriarhală mai durabilă, nu provizorie, cu ajutorul lui Dumnezeu”, a încheiat Patriarhul Daniel.
Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului este programată anul viitor în ziua sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, în data de 30 noiembrie. Cel mai probabil, ceremonia va fi condusă de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu care și-a manifestat disponibilitatea participării la acest eveniment important pentru viața românilor.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 418, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Un an până la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului (2017-11-30)

 Închide 

Un an până la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului

[2017-11-30]
de Sorin Ionițe

Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfințită anul viitor în ziua sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, în data de 30 noiembrie. Cel mai probabil ceremonia va fi condusă de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu care și-a manifestat disponibilitatea participării la acest eveniment important pentru viața românilor.
Ziua sfințirii a fost stabilită la începutul anului acestuia în urma unei întâlniri care a avut loc la reședința Patriarhală între Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și președintele Klaus Johannis în timpul căreia principalele teme de discuție au fost programul anului centenar 2018 și sfințirea Catedralei Naționale.
Deși inițial sfințirea catedralei era programată pentru 1 decembrie 2018 s-a convenit că sărbătoarea Sfântului Andrei, Ocrotitorul viitoarei Catedrale Patriarhale, este mai potrivită.
Imediat după sărbătoarea națională bisericeasc㠖 Sfântul Andrei – vine sărbătoarea național㠖 1 Decembrie, care se leagă, pentru că atât unitatea de credință apostolică pe care o mărturisim, cât și unitatea de cuget și simțiri ca popor sunt arătate în aceste două zile mari și sfinte: 30 Noiembrie și 1 Decembrie, a spus Părintele Patriarh Daniel la slujba de punere a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei Naționale, în 29 noiembrie 2007.
La evenimentul din 2018 este așteptat să participe Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, care a fost invitat verbal de Părintele Patriarh Daniel în timpul Sfântului și Marelui Sinod care a avut loc în Creta în anul 2016.
De fiecare dată, când revin în România, este pentru mine un prilej special de bucurie, veselie și cinstire, cu atât mai mult atunci când voi veni, dacă mă voi învrednici să vin, la un eveniment atât de mare și istoric, cum va fi inaugurarea noii Catedrale Patriarhale în inima Bucureștilor, spunea Patriarhul Bartolomeu într-un interviu acordat Trinitas TV în luna august, exprimându-și disponibilitatea de a participa la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului.
După cum este tradiția în astfel de evenimente majore pentru viața Bisericii Ortodoxe, vor fi invitați reprezentanți ai tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale. Tradiționala concelebrare a Întâstătătorilor ortodocși care are loc în astfel de ocazii este atât o manifestare a bucuriei reciproce, cât și mărturisire a unității de credință și a comuniunii liturgice.
După punerea pietrei de temelie, lucrările de organizare de șantier și execuția pereților mulați pe incinta clădirii au început spre sfârșitul anului 2010. La momentul actual lucrările pe șantierul viitoarei catedrale se desfășoară cu precădere în zona turlei principale, cel mai înalt punct la care se lucrează fiind la peste 60 metri înălțime.
În primăvara anului viitor vor fi amplasate cele șase clopote ale Catedralei urmând apoi închiderea turlei clopotniță.
Importanța majoră ca monument și simbol a catedralei Naționale este dată de hramul principal, sărbătoarea Înălțării Domnului, declarată în România și Zi a Eroilor, astfel Catedrala Mântuirii Neamului este un monument închinat tuturor eroilor români care și-au jertfit viața pentru credință, neam și patrie.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 417, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Șantierul CMN | Se desfășoară lucrări intense la turla Pantocrator (2017-11-22)

 Închide 

Șantierul CMN | Se desfășoară lucrări intense la turla Pantocrator

[2017-11-22]
de Sorin Ionițe

După închiderea corpului principal al catedralei, cele mai importante lucrări se desfășoară în momentul de față la turla Pantocrator, zona critică a proiectului pe graficul de execuție, a declarat pentru basilica.ro Ing. Vasile Crăcăoanu. Corpul principal a fost în cea mai mare parte finalizat, urmând a fi închise zona altarului și cupola de la pronaos.
Construcția a atins până în prezent cota 56 m, iar cu montarea armăturii se lucrează până la 62 m. Înălțimea pe care o avea edificiul în iulie 2018, odată cu finalizarea lucrărilor de construcție la turla principală, va fi 106 metri.
Înălțimea turlei principale a fost determinată în raport cu lungimea (126,10 m), pentru a sugera forma unei corabii mari cu catarg în formă cruce, conform Constituțiilor Apostolice, Cartea a doua, cap. 57, dar mai ales pentru a exprima arhitectural adevărul că Hristos Cel Înălțat la Cer, Pantocratorul, este Același cu Hristos Cel Răstignit și Înviat. O sursă de inspirație în acest sens a fost Catedrala ortodoxă din Timișoara, notează site-ul oficial al Catedralei Mântuirii Neamului.
În zona turlei clopotniță a viitoarei Catedrale Naționale a fost turnat planșeul de la cota 48 m și se fac lucrări de armare până la 52 m. Clopotele vor fi ridicate în turla clopotniță în aprilie-mai, anul viitor, urmând apoi închiderea turlei și montarea structurii metalice pe care vor funcționa.
La nivelele inferioare ale Catedralei este prevăzut un paraclis pentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi. Acolo structura de rezistență este gata, la fel și tencuiala. Instalațiile și finisajele vor fi efectuate în paralel la toată lucrarea, a mai spus Ing. Vasile Crăcăoanu, Consilier patriarhal.
Tot la subsol vor funcționa Muzeul Creștinismului românesc, spații pentru consiliere pastorală a pelerinilor, magazin pentru cărți și obiecte bisericești, iar în exterior, spații pentru parcare subterană.
Sfințirea Catedralei Naționale va avea loc în data de 30 noiembrie 2018, în ziua sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, care va fi și patronul spiritual al noului lăcaș de cult. Evenimentul va avea loc în contextul sărbătoririi a o sută de ani de la Marea Unire a românilor într-un stat independent.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 780, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Interviu | Vasile Bănescu: „Nu din cauza construirii Catedralei Mântuirii Neamului nu se construiesc spitale, școli și autostrăzi” (2017-11-14)

 Închide 

Interviu | Vasile Bănescu: „Nu din cauza construirii Catedralei Mântuirii Neamului nu se construiesc spitale, școli și autostrăzi”

[2017-11-14]
de Gheorghe Anghel

Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfințită în data de 30 noiembrie 2018, anul în care România va sărbători Centenarul. Într-un interviu pentru Jurnalistii.ro, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a precizat că lucrările se află în grafic întrucât se lucrează în trei schimburi. Mai exact, peste 80% din volumul lucrărilor este finalizat și, în prezent, se lucrează la nivelul de la care începe construirea viitoarelor turle, ajungându-se la cota 62 de metri.
Catedrala Națională nu va fi o construcție megalomanică, așa cum s-a speculat, pentru că, potrivit lui Vasile Bănescu, nu implică niciun exces arhitectonic, iar „rațiunea fondatoare a construirii Catedralei Naționale este cinstirea tuturor eroilor români din toate timpurile, inclusiv a celor de astăzi, soldați români ajunși pe fronturile de luptă unde România are angajamente militare”.
În cadrul interviului, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei le-a dat replica românilor care au votat viitoarea catedrală drept cel mai relevant kitsch, a povestit despre cum a luat naștere ideea construirii unui astfel de edificiu și a explicat de ce construirea Catedralei Mântuirii Neamului nu poate fi o „piedic㔠în calea construirii de spitale, școli și autostrăzi.
Jurnalistii.ro: Catedrala Mântuirii Neamului Românesc a fost desemnată de peste 10.000 de votanți cel mai relevant kitsch românesc, în cadrul unui concurs organizat de Muzeul Kitsch-ului din România, în perioada 15-31 iulie. De ce credeți că românii au o aversiune atât de mare față de un edificiu care nici măcar nu este finalizat?
Vasile Bănescu: În primul rând, din ignoranță. A vorbi despre actuala Catedrală a Mântuirii Neamului, care se află într-un stadiu foarte avansat de construcție, ca despre un kitsch, trădează în primul rând o crasă superficialitate și necunoaștere a subiectului. Această Catedrală încă nu a prins conturul final. Poți să te pronunți în legătură cu arhitectura unui edificiu doar după ce acesta este finalizat, atunci când îl poți privi și aprecia în ansamblu. Așadar, cei care s-au grăbit să numească kitsch această construcție, care va fi una edificatoare ca simbol al demnității și identității naționale, au comis o mare eroare. Onest este să ne aplecăm atent asupra unui proiect pe care dorim să-l evaluam, să-l cercetăm riguros din mai multe puncte de vedere și doar ulterior să extragem o concluzie. Ideal este să ne pronunțăm în cunoștință de cauză, nu invers.
Această parțială aversiune publică față de subiectul ”catedral㔠a rezultat așadar din ignorarea proiectului și a istoriei acestuia, precum și a rațiunilor care au stat și stau la baza lui. E nedrept și ilogic să judeci ceea ce nu cunoști.
S-a tot speculat că va fi o construcție megalomanică…
Așa cum am mai precizat, această Catedrală va fi o construcție zveltă, o construcție armonioasă, care împletește în mod fericit arhitectura bizantină cu elemente de arhitectură românească. În plan arhitectural, a împrumutat câteva dintre elementele cele mai reușite din arhitectura altor catedrale ortodoxe, reușind să ofere însă și o imagine originală care o va distinge foarte bine și foarte frumos. Va fi o biserică mare și nu mică pentru că va fi Catedrala Ortodoxiei românești. Din acest motiv, ea va impune, desigur, și prin dimensiunile sale, unele proprii și firești în context. Clădirea Catedralei situată peste cota +0,00 m se desfășoară pe o lungime de 126,10 de metri, o lățime de 67,70 metri și o înălțime de 120,00 metri până la baza crucii de pe turla principală. Când vorbim de o catedrală, nu vorbim despre o biserică obișnuită. Ea nu putea fi nici mică, nici din lemn, cum ironic s-a fredonat cândva, pentru că o catedrală e construită rarisim sau doar o singură dată în istoria unui popor. Ea e făcută să dureze în timp și invită la reflecție pe tema veșniciei. Ea este edificată ca să reprezinte spiritualitatea și identitatea creștină a unui popor. Exact acesta este și cazul Catedralei Naționale din București.
Dimensiunile sale nu sunt deloc disproporționate, ci bine gândite, conforme cu spațiul în care este amplasată și cu mistagogia creștină care stă la baza arhitecturii bisericești. Repet, această Catedrală este construită și ca simbol național și identitar, motiv pentru care nu va putea fi decât o catedrală frumoasă.
Pe cei care ignorant și grăbit o apreciază ca pe un kitsch îi rog să se pronunțe din nou la anul pe vremea aceasta, când Catedrala Națională va fi gata și când vor putea să o vadă în toată amploarea ei.
Nu este o construcție megalomanică, pentru că nu frizează niciun exces arhitectonic. Ea este proiectată să se integreze, inclusiv vizual, cât mai bine în spațiul care i-a fost destinat, ținând cont și de ambientul urban în care este construită. Ea va fi mărginită de alte patru edificii care vor avea multiple funcționalități: social-pastorală, culturală, filantropică și medicală. Va fi, de asemenea, sediul unui Muzeu al Creștinismului Românesc care va fi situat la nivelul ei inferior. Clădirile anexe (de înălțime mult mai redusă) vor fi construite după finalizarea construcției Catedralei. Acestea vor oferi spații pentru cazarea și hrana pelerinilor, pentru activități pastorale, culturale, sociale și medicale ale Bisericii. Alături de Catedrală va fi amenajat un parc având o suprafață de cinci hectare, care va cuprinde multe spații verzi, unele fiind special amenajate pentru copii.
Ridicarea unei catedrale în vremea noastră, într-o țară în care mass media preponderent secularizate nu privesc cu ochi buni nici măcar construirea unei biserici de cartier, constituie un subiect foarte ușor de manipulat negativ. Acesta este încă un motiv care poate explica aversiunea față de proiectul catedralei, aversiune promovată mai ales în spațiul mediatic în care temele religioase, faptul religios însuși și problematica amplă a Bisericii sunt tratate cu o descalificantă rea-voință și superficialitate.
Deseori, se pune în balanță construirea unei biserici cu construirea unui spital…
Ne amintim de lozinca total manipulatoare ”Vrem spitale, nu catedrale”, strigată de grupuscule cu identitate dubioasă și care masca viclean o crudă realitate: spitalele de la noi se închid din lipsă de personal (exodul medicilor din România), nu din lipsă de bani. Bugetul Ministerului Sănătății este, firesc, unul consistent, dar în ciuda acestui fapt nu s-au construit și nu se construiesc spitale, ceea ce ne amintește încă o dată de marea corupție din spațiul românesc. Se închid școli din cauza lipsei de elevi, natalitatea din România devenind crunt îngrijorătoare, și nu se construiesc școli, deși bugetul Ministerului Învățământului ar permite lucrul acesta. Dacă stăm să analizăm atent și onest, ne confruntăm cu mai multe sofisme: nu din cauza construirii Catedralei Mântuirii Neamului nu se construiesc spitale, școli și autostrăzi, ci din cauza corupției și a unor politici sociale proaste sau prost aplicate la nivelul acestor domenii esențiale, dar vitregite în ultimele două decenii în România.
Pe de altă parte, nu e nimic nefiresc în faptul că Biserica edifică, printre multe alte așezăminte social-filantropice, și biserici. Nu poți pretinde răstit Bisericii să construiască autostrăzi și spitale decât dacă ții să te faci de râs, pentru că menirea ei fundamentală nu este aceea a unui minister al construcțiilor publice, ci una ramificată: pastoral-misionară, social-filantropică, culturală, adică una prin excelență soteriologică, moral-spirituală. Patriarhia Română derulează momentan proiecte social-filantropice în număr de aproximativ 700, programe care includ și așezăminte medicale, farmacii, case de bătrâni, așezăminte pentru copii.
În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituția cu cea mai coerentă și amplă activitate social-filantropică din România, fapt evident, dar în mare măsură ignorat de mass-media.
Oamenii se inflamează îndeosebi atunci când se alocă bani, cum s-a întâmplat și în urmă cu câteva zile când PMB v-a alocat un milion de euro…
De-a lungul timpului, statul român s-a implicat, în mod justificat, în sprijinirea construirii Catedralei. Cele trei surse de finanțare ale Catedralei Mântuirii Neamuluisunt, conform Legii Catedralei (nr. 261/2005), Patriarhia Română, Guvernul României prin Secretariatul de Stat pentru Culte, și autoritățile locale, primăriile.
Guvernul a alocat anual sume variate, după posibilități, ceea ce face pentru toate cultele religioase din România care au proiecte în derulare. Uneori și unele primării au făcut acest lucru, mai ales Primăria Generală a Capitalei, întrucât Catedrala va deveni un punct esențial al orașului București. Sprijinul oferit de statul român este menit să contribuie și la punctarea fructuoasă a Centenarului din 2018, când sărbătorim nașterea statului român modern, amplu proces istoric la care BOR a avut o contribuție extraordinar de importantă. Acest lucru se uită azi. Se mai uită și cât de fertilă a fost în istorie relația dintre Biserica Ortodoxă și Statul român, relație de cooperare care și astăzi este firesc să meargă mai departe pentru că Biserica Ortodoxă și cultele religioase în general suplinesc major statul în zona socială, culturală și filantropică. Această relație stat – culte este cât se poate de firească și orice stat înțelept alege să cultive atent această relație, să sprijine cultele religioase care nu fac decât să coaguleze în societate un bine consistent, dar mai greu de cuantificat: un bine de natură morală și spirituală. Este și cazul relației dintre statul român și BOR care sunt parteneri într-un raport firesc de sprijinire reciprocă. De aceea, statul român a alocat din când în când fonduri pentru edificarea unei Catedrale Naționale. Este și cazul celorlalte state din Europa, ortodoxe sau nu, care au catedrale naționale reprezentative.
Nu există prea multe biserici în România. Cele care au fost construite după 1990 au fost construite pentru că acest lucru se impunea, inclusiv la solicitarea credincioșilor. Se știe că sub comunism procesul de urbanizare forțată era și o formă de secularizare agresivă, cartierele construite neincluzând nicio biserică. Chiar și în acest moment există, raportat la numărul de credincioși ortodocși, un număr insuficient de biserici. În cazul altor culte religioase lucrurile stau cu totul altfel. Prea puțini știu că cel mai mare număr de locașuri de cult din România nu aparține Bisericii Ortodoxe, ci celorlalte culte. Doar 37,9% dintre lăcașurile de cult construite după 1989 aparțin BOR. Credincioșii ortodocși, care reprezintă 86,45% din populația României, dețin doar 59,9% din numărul total al lăcașurilor de cult, iar celelate culte recunoscute au 40,1% dintre acestea.
În București, raportat la media ortodoxă națională, numărul de biserici este subreprezentat. La o populație rezidentă de 1.587.951 de locuitori ortodocși există 260 de biserici ortodoxe (parohiale, mănăstirești, capele, paraclise), adică un lăcaș de cult pentru 6.108 locuitori. Într-o situație centralizată, prezentată de Secretariatul de Stat pentru Culte, se arată în mod clar că Biserica Ortodoxă Română rămâne cultul cu cele mai puține biserici raportat la numărul de credincioși, situația fiind problematică în București, unde fiecare dintre bisericile existente deservește mai mult de 6.000 de persoane. Nimic din această nudă realitate nu reprezintă însă un subiect de interes pentru mass-media din România, ceea ce este nedrept și trist.
În ce stadiu se află lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului?
Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului a fost fixată pe 30 noiembrie 2018, chiar de ziua Sfântului Apostol Andrei, unul dintre hramurile Catedralei. Primul hram este Înălțarea Domnului care coincide și cu Ziua Eroilor. Subliniez constant că această Catedrală, al cărei proiect datează de aproape 140 de ani, este un monument creștin dedicat tuturor eroilor români din toate timpurile. Așa a și fost gândit proiectul inițial.
Mihai Eminescu este cel care a vorbit pentru prima dată despre necesitatea construirii unei Catedrale Naționale în 1885, dar despre el, ideea sa și articolul său din ziarul Timpul nu vorbește azi nimeni la televizor.
După războiul de Independență (1877-1878) s-a pus problema ridicării unei catedrale reprezentative în amintirea și spre pomenirea tuturor eroilor români care și-au dat viața pentru nașterea statului român.
Catedrala are și o necesitate practică, desigur. Actuala așa-zisă catedrală patriarhală este o modestă biserică de mănăstire din secolul al XVII-lea, devenită total neîncăpătoare de mulți ani de zile. Construirea viitoarei Catedrale este și o compensare la nivel istoric în urma demolării atât de multor biserici în perioada regimului comunist. Chiar în zona de construire a noii Catedrale au fost demolate trei biserici, iar alte două au fost translate.
Rațiunea fondatoare a construirii Catedralei Naționale este însă cinstirea tuturor eroilor români din toate timpurile, inclusiv a celor de astăzi, soldați români ajunși pe fronturile de luptă unde România are angajamente militare și unde, din nefericire, se întâmplă adesea ca unii dintre ei să moară. Toți vor fi pomeniți aici. Viitoarea Catedrală va servi inclusiv ca spațiu pentru ceremoniile de la marile sărbători naționale. În ea se vor oficia slujbele dedicate eroilor. Catedrala va fi, inevitabil, și un centru de interes turistic.
Veți reuși să vă încadrați în timpul scurt care v-a mai rămas pentru a putea sfinți Catedrala pe 30 noiembrie 2018?
Stadiul lucrărilor este unul foarte avansat. Peste 80% din volumul acestora este finalizat. Se lucrează deja la nivelul de la care începe construirea viitoarelor turle și s-a ajuns deja la cota 62 de metri. Nu peste mult timp, se vor instala și cele șase clopote ale Catedralei Naționale. Cel mai mare dintre ele are 25 de tone și se știe că au fost fabricate în Austria, la Innsbruck, într-una dintre fabricile cu cea mai lungă tradiție în domeniu din Europa. În legătură cu clopotul cel mare, în perfectă necunoștință de cauză, s-au emis a priori temeri și critici legate de sunetul puternic al acestuia, care i-ar putea deranja pe cei din vecinătate. Vreau să-i liniștesc pe cei care citesc acest interviu și să le spun că acest clopot va fi montat la o mare înălțime, mult deasupra tuturor clădirilor din jur, iar ferestrele din turla clopotniței principale vor avea un sistem de jaluzele reglabile care vor orienta sunetul în așa fel încât acest sunet amplu și frumos să nu deranjeze pe nimeni, nici măcar pe criticii actuali ai proiectului Catedralei.
Așadar, stadiul lucrărilor este foarte avansat și se lucrează într-un ritm neîntrerupt, în trei schimburi. Ritmul alert este dictat și de grija de a nu se degrada lucrurile deja făcute. O lucrare de această amploare trebuie finalizată într-un termen rezonabil. Viitoarea Catedrală va avea 370 de ferestre și 27 de uși, acestea din urmă din bronz. Ea va putea găzdui în timpul slujbelor și evenimentelor aproximativ 5.000 de persoane. După sfințire, vor urma lucrările interioare, mai precis realizarea picturii murale sau, eventual, a mozaicurilor.
Sub cota zero a Catedralei va exista și un paraclis, în care se va oficia zilnic sfânta Liturghie.
Cum a fost stabilit numele catedralei?
Numele Catedralei Mântuirii Neamului a fost stabilit în secolul al XIX-lea, atunci când s-a pus problema întocmirii proiectului și încă se păstrează, deoarece, în limbajul vremii, mântuirea neamului însemna eliberarea poporului român de sub stăpânire străină. ”Mântuirea” are în acest context sensul de ”eliberare”, iar cuvântul ”neam” are înțelesul de ”popor”. Numele originar al Catedralei nu are așadar o conotație religios-teologică, ci una istorică. Din rațiuni deja clare, ea se numește astăzi și Catedrala Națională.
De ce sumă mai este nevoie pentru finalizarea lucrărilor?
Până în acest moment, s-au cheltuit 81 de milioane de euro cu TVA inclus și s-au plătit către stat 14,5 milioane de euro ca TVA. Costul final al catedralei este cert stabilit la suma de 91 de milioane de euro cu TVA inclus, urmând ca la final să se mai întoarcă la stat sub formă de TVA încă 16,5 milioane de euro. Mai este nevoie așadar de 10 milioane de euro în acest moment. Banii vor veni de la Patriarhia Română, parțial de la statul român și, o mare parte, din donații.
Acest proiect a mobilizat foarte mulți români care au ales să doneze discret, oameni din toate categoriile sociale, oameni despre care nu se vorbește la televizor. Recent, a fost totuși dat publicității cazul unei vârstnice femei care, dintr-o pensie foarte mică, a strâns 10.000 de lei pe care i-a donat pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Un gest cu adevărat extraordinar. Această Catedrală se ridică așadar și cu sprijinul donatorilor privați din țară și străinătate, care, din puținul lor, dar în număr foarte mare, fac donații. Pulsul real al atașamentului oamenilor față de viitoarea Catedrală Națională este unul care nu răzbate, din păcate, în zona mediatică.
Cine dorește poate face această donație la sediul contabilității Patriarhie Române, prin SMS sau prin transfer bancar.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 514, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Sărbătoarea Sfântului Ioan Gură de Aur la Paraclisul Catedralei Naționale | PS Timotei Prahoveanul a oficiat Sfânta Liturghie (2017-11-13)

 Închide 

Sărbătoarea Sfântului Ioan Gură de Aur la Paraclisul Catedralei Naționale | PS Timotei Prahoveanul a oficiat Sfânta Liturghie

[2017-11-13]
de Sorin Ionițe

Hramul Sfantul Ioan Gura de Aur la Paraclisul Catedralei Mantuirii Neamului
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a oficiat luni Sfânta Liturghie în altarul de vară al Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, în ziua în care locașul și-a serbat unul dintre ocrotitori, pe Sfântul Ioan Gură de Aur.
Numeroși credincioși s-au aflat la Paraclisul din apropierea viitoarei Catedrale Naționale pentru a-l cinsti pe Sfântul Ioan Hrisostom și a se închina moaștelor sale, dar și celor ale Sfântului Apostol Andrei, care au fost aduse de la Reședința patriarhală.
În prima parte a predicii rostite, ierarhul a explicat de ce a fost așezat textul evanghelic cu Păstorul cel Bun în ziua prăznuirii Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur (Ioan 10: 9-16).
Mântuitorul a spus că El este Păstorul cel Bun Care își pune viața pentru oile Sale. El a lăsat cele nouăzeci și nouă de oi în staul și a plecat s-o caute pe cea rătăcită și aflând-o s-a bucurat și a adus-o împreună cu celelalte, a amintit PS Timotei.
Această evanghelie a fost așezată de Părinții Bisericii la pomenirea unor mari ierarhi care au încercat să se identifice cu Mântuitorul, să fie asemenea Lui, căutând oaia cea rătăcită s-o aducă în staul și să se bucure de întoarcerea ei. Unul dintre acești mari ierarhi pe care i-a avut Biserica în istoria ei este și cel pomenit astăzi.
Sfântul Ioan Gură de Aur a fost unul dintre marii păstori care s-au străduit întotdeauna să împlinească cuvintele Evangheliei pentru a sluji Mai-Marelui păstorilor și Mai-Marelui arhiereilor Care l-a chemat la o astfel de slujire, a adăugat ierarhul.
În continuare, Preasfinția Sa a evidențiat calitățile spirituale și viața sfântă a marelui ierarh, și a amintit că Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut în locul unde pentru întâia oară ucenicii Domnului s-au numit creștini, în Siria.
Ierarhul a mai precizat că în timpul vieții, Sfântul Ioan era asemănat cu Sfântul Apostol Pavel pentru talentul oratoric. O femeie credincioasă care îi asculta mereu predicile a spus despre el că are gura și cuvintele de aur, de unde i-a și rămas numirea Gură de Aur, sau Hrisostom.
Învățăm de la Sfântul Ioan Gură de Aur că păstorii de suflete trebuie să slujească până la capăt Mântuitorului Hristos, iar iertarea pe care sfântul a propovăduit-o mereu este singura cale într-o lume aflată mereu în tulburare, atât în vremea lui, cât și după aceea și poate până la sfârșitul veacurilor.
Dar cea mai importantă faptă pe care trebuie să o facă păstorii de suflete, și la care trebuie să participe păstoriții lor, este Sfânta Liturghie, a adăugat spre finalul omiliei rostite, PS Timotei Prahoveanul.
Citește și Hramul Paraclisului Catedralei Naționale | Sute de credincioși au participat la slujba Privegherii
La finalul slujbei, un grup de credincioși din parohia maramureșeană Sfinții Apostoli Petru și Pavel – Săliștea de Sus au împărțit pachete cu alimente muncitorilor de pe șantierul viitoarei Catedrale Naționale.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 640, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Hramul Paraclisului Catedralei Naționale | Sute de credincioși au participat la slujba Privegherii (2017-11-12)

 Închide 

Hramul Paraclisului Catedralei Naționale | Sute de credincioși au participat la slujba Privegherii

[2017-11-12]
de Andrei Pau

Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului își serbează luni, 13 noiembrie 2017, în ziua de cinstire a Sfântului Ioan Gură de Aur, cel de-al treilea ocrotitor. Evenimentele prilejuite de sărbătoarea hramului au debutat în seara zilei de duminică cu slujba Privegherii. La aceasta au participat sute de persoane.
Serviciul religios a fost oficiat de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal. Răspunsurile la strană au fost oferite de grupul Psaltic Anastasis. Din soborul slujitor au făcut parte: Părintele Arhim. Paisie Teodorescu, Vicar patriarhal, Părintele Arhim. Dionisie Constantin, Consilier Patriarhal, Părintele Arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, precum și alți preoți și diaconi.
În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a elogiat viața și personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur. Ierarhul a evidențiat că acesta a fost un mare Părinte al Bisericii, un om erudit, cu o educație aleasă.
După cuvântul rostit de ierarh, credincioșii prezenți la slujbă au participat la procesiunea cu moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur. Aceasta a avut loc în jurul lăcașului de cult. După acest moment a urmat slujba Utreniei.
Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului adăpostește un fragment din sfintele moaște ale Sfântului Ioan Gură de Aur, precum și o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului – Prodromița de la Schitul românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos. Paraclisul mai poartă hramurile Învierea Domnului și Icoana Maicii Domnului – Prodromița.
Sărbătoarea dedicată prăznuirii Sfântului Ioan Gură de Aur va continua mâine cu oficierea Acatistului, a Ceasurilor și a Sfintei Liturghii.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 516, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Sărbătoarea Sf. Ioan Gură de Aur: Moaștele Sfântului Apostol Andrei vor fi aduse la Paraclisul CMN (2017-11-12)

 Închide 

Sărbătoarea Sf. Ioan Gură de Aur: Moaștele Sfântului Apostol Andrei vor fi aduse la Paraclisul CMN

[2017-11-12]
de Andrei Pau

Moaștele Sfântului Apostol Andrei de la Reședința Patriarhală vor fi aduse spre cinstire la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului. Evenimentul aducerii cinstitului odor este prilejuit de hramul lăcașului de cult, ocrotit de Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului.
Slujbele vor debuta duminică, 12 noiembrie 2017, cu Privegherea, începând cu ora 17:00. În jurul 18:30, soborul slujitor și credincioșii prezenți vor participa la o procesiunea în jurul lăcașului de cult. Răspunsurile liturgice vor fi oferite de grupul Psaltic Anastasis
În ziua sărbătorii, de la ora 08:00 va fi oficiat Acatistul Sfântului Ioan Gură de Aur, Ceasurile, apoi de la ora 09:30 va fi săvârșită Sfânta Liturghie.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 517, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47

»  Sărbătoarea Sf. Ioan Gură de Aur: Hramul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului (2017-11-07)

 Închide 

Sărbătoarea Sf. Ioan Gură de Aur: Hramul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului

[2017-11-07]
de Gheorghe Anghel

Săptămâna viitoare prăznuim un mare predicator și sfânt ierarh: Ioan, Arhiepiscopul Constantinopolului, supranumit Gură de Aur pentru talentul său oratoric inspirat de Dumnezeu. Credincioșii bucureșteni sunt așteptați să aducă cinstire acestui mare ierarh, ocrotitor al lăcașul de cult de pe Dealul Arsenalului, paraclis unde se află un fragment din moaștele sale.
În ajunul sărbătorii, duminică 12 noiembrie 2017, va fi oficiată Slujba Privegherii, începând cu ora 17:00. În jurul 18:30, soborul slujitor și credincioșii prezenți vor participa la procesiunea cu moaștele sfântului în jurul lăcașului de cult.
Răspunsurile liturgice vor fi oferite de grupul Psaltic Anastasis.
În ziua sărbătorii, de la ora 08:00 va fi oficiat Acatistul Sfântului Ioan Gură de Aur, Ceasurile, apoi de la ora 09:30 va fi săvârșită Sfânta Liturghie.
Printre lăcașurile de cult care îl au ocrotitor pe Sfântul Ioan Hrisostom se numără și Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului. Acest Paraclis patriarhal, în care se înalță zilnic rugăciuni către Preamilostivul Dumnezeu pentru ajutor în buna desfășurare a lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, a fost rânduit de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel încă de la sfințirea sa, din data de 23 octombrie 2011, sub ocrotirea Sfântului Ioan Gură de Aur.
Tot atunci a fost adusă, la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, racla cu moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur și așezate aici spre venerare pentru întărirea credinței, spre ajutor și binecuvântare pentru toți binefăcătorii, rugătorii și ziditorii Catedralei Mântuirii Neamului.
În cadrul paraclisului se află și o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului – Prodromița de la Schitul românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos. Paraclisul mai poartă hramurile Învierea Domnului și Icoana Maicii Domnului – Prodromița.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 546, Ultimul acces: 2018-04-21 23:22:47


Setul de evenimente 2 - Setul de evenimente 3 - Setul de evenimente 4 - Setul de evenimente 5 - Setul de evenimente 6 - Setul de evenimente 7 - Setul de evenimente 8 - Setul de evenimente 9 - Setul de evenimente 10 - Setul de evenimente 11 - Setul de evenimente 12 - Setul de evenimente 13 - Setul de evenimente 14 - Setul de evenimente 15 -
Nr. vizualizări:13724
Data ultimei vizualizări:2018-04-22 19:41:50
Data actualizare:2015-04-11 06:51:44
Data încărcării:2007-01-03 00:35:29
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:12

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Contor: 84

Sfințirea începerii lucrărilor
Foto: Basilica.ro

Contor: 54

Sfințirea începerii lucrărilor
Foto: Basilica.ro

Contor: 55

Sfințirea începerii lucrărilor
Foto: Basilica.ro

Contor: 78

Sfințirea începerii lucrărilor
Foto: Basilica.ro

Contor: 78

Sfințirea începerii lucrărilor
Foto: Basilica.ro

Contor: 91

Paraclis
Foto: Gabriel Avramovici

Contor: 81

Paraclis
Foto: Gabriel Avramovici

Contor: 135

Paraclis
Foto: Basilica.ro

Contor: 245

Proiect
Foto: internet

Contor: 160

Macheta
Foto: internet

Contor: 125

Macheta
Foto: internet

Contor: 114

În construcție
Foto: Basilica.ro