Manastirea Ramet - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2014 BISERICI.org

Noutăți în... e-mail!

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Mănăstirea Râmeț
 HARTA S   HARTA G   VREMEA   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   CITESTE MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Râmeț
Comună:Râmeț
Județ:Alba
Cod poștal:517590
Persoană de contact :Stareța stavrofora lerusalima Ghibu
Telefon :Vizualizați Telefoanele!
Adresă de e-mail :NU deținem adresa de e-mail...
Adrese utile:primariaRamet.blogspot.ro
www.cjAlba.ro
www.prefecturaAlba.ro
Preot:Ierom. Antonie
Hram:Izvorul Tămăduiri, Nașterea Maicii Domnului, Sf. Nicolae la Biserica Parohială, Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Apostoli Petru și Pavel la Biserica Nouă
Stil arhitectonic:Tradițional moldovenesc
Detalii:Dupa traditie, este ctitoria calugarilor Ghenadie si Romulus, din anul 1214.
Biserica veche are mai multe straturi de pictura: primul strat dateaza din anul 1300, iar al doilea din 1310; aceste straturi au fost identificate, dupa pigmentii din pictura, de catre pictorul C. Boambes, intre anii 1987-1988. Al treilea strat se afla pe arcada dintre naos si pronaos, cu text din anul 1377, stratul al patrulea dateaza din 1450, al cincilea - din anul 1600, al saselea - din 1741 si al saptelea - din anul 1809.
Manastirea a fost parasita timp de 100 de ani.
La 20 august 1762, asezamantul a fost lovit de Bukow cu tunurile, manastirea fiind cel mai puternic centru ortodox din Transilvania. Refacuta in anii urmatori, manastirea a fost din nou distrusa de armata imperiala habsburgica, la 23 decembrie 1785.
In 1826 asezamantul a fost transformat in biserica de mir si re-devine manastire in 1932, prin stradaniile calugarului Evloghie Ota.
In 1955, asezamantul este transformat in manastire de maici, dar in 1960 este desfiintat si devine cabana turistica.
In anul 1968, ieromonahul Dometie Manolache si o parte dintre fostele maici care lucrau la o sectie de covoare din Aiub reusesc sa reintre in fosta manastire, transferand aici sectia de covoare. In 1982, manastirea este din nou autorizara sa functioneze. Pentru a recastiga cladirile manastirii, maicile si ieromanahul Dometie construiesc o cabana turistica in afara manastirii, pe care o predau statului. Din 1982, a inceput zidirea bisericii noi, terminata si sfintita la 30 iunie 1992. La aceeasi data a fost canonizat Sfantul Ghenasie, fost egumen al manastirii si arhiepiscop al Transilvaniei in cea de-a doua jumatate a secolului al XIV-lea (atestat in anul 1377, de pictura bisericii vechi) .
Biserica veche a fost restaurata intre anii 1987-1989. A fost renovata staretia, iar cladirile din fata bisericii noi au fost transformate in chilii. S-a construit trapeza. Manastirea are un muzeu in care se afla o calectie ce carte veche, icoane pe lemn si pe sticla, obiecte etnografice din zona si obiecte de cult (Arhiepiscopia Ortodoxa Romana Alba Iulia) .

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel.
Dezvoltarea manastirii, nevoia credinciosilor din intreaga tara de a veni la slujbele sale, de a se marturisi si de a se ruga aici, au impus construirea unei noi biserici, corespunzatoare,
In ziua de 29 iunie 1982, Episcopul Emilian Birdas a savarsit parastasul de 7 ani a Parintelui Dometrie, a fost duhovnic al manastirii si totodata a sfintit piatra de temelie a noii biserici, cu un sobor de preoti si un numar mare de credinciosi.
Prea Sfintitul Episcop a spus cu acel prilej: "Cele doua biserici de la Ramet vor grai peste ani si veacuri de credinta poporului roman nascut crestin, despre iubirea de neam si glie stramiseasca a fiilor lor, de unitatea tuturor in duhul dragostei crestine". Zidirea bisericii a durat pana in anul 1986. In anul 1987 s-a inceput lucrarea de pictare a bisericii. Lucrarile au fost conduse de maestrul (pictor) Grigore Popescu de la Bucuresti.
Planurile de arhitectura si conducerea lucrarilor de constructie sunt opera regretatului preot inginer Grecea Ioan de la Arhiepiscopia Ortodoxa a Clujului. De fapt, asa cum spunea maica Stareta Ierusalima, la sfintirea bisericii: "Biserica noua este ctitoria intregii Romanii. Ne-au ajutat credinciosi din Moldova, Tara Romaneasca, iar ardelenii nostri n-au pregetat zi si noapte sa ne sprijine, sa ne ajute si sa ne incurajeze. Parintii duhovnici si intregul sobor au fost impreuna cu mine la marile incercari prin care am trecut si, cand aripile mele slabeau , se ridicau pentru a nu ma prabusi in deznadejde si descurajare".
Tarnosirea acestui sfant lacas s-a oficiat de Prea Fericitul Patriarh Teoctist, insotit de mitropoliti si episcopi, membri ai Sfantului Sinod, la 29 iunie 1992. A fost un moment binecuvantat, cu o tripla semnificatie: sfintirea Bisericii noi, aducerea unei parti din lemnul Sfintei cruci de catre un grup de calugari greci in frunte cu P. C. Parinte Iosif - Staretul Sfintei Manastiri Xeropotamu, si cononizarea Sfantului Ierarh Ghelasie.
Biserica , cu fundatie de beton simplu si armat, cu ziduri de caramida, cu bolti din beton armat, are o suprafata construita de 2655 mp.
Arhitectura, de traditie bizantina cu impartire interioara a spatiului, este de plan tricone cu turla pe naos si cuprinde de la vest spre est: un pridvor deschis, un pridvor inchis, pronaosul, naosul cu abside laterale si turla centrala si altarul incadrat de proscomidie si diaconicon.
Fatadele au la baza un postament de piatra fatuita, iar zidurile de deasupra sunt impartite in doua registre, de inaltimi inegale, de un brau, format de un tor sub forma unei funii impletite incadrat de doua siruri de dinti de fierastrau. Registrul interior, foarte inalt, e decorat cu firide inalte, cu deschiderea partii superioare in acolada poliloba; in interiorul firidelor sunt amplasate si ferestrele.
Registrul superior, mai scund, este decorat cu un sir de ocnite, pictate in interior, deasupra lor fiind cornisa bisericii, formata dintr-un sir de denticuli si patru siruri de dinti de fierastrau.
Ancadramentele usilor sunt din piatra cioplita, decorate cu motive vegetale, o interpretare moderna a motivelor postbrancovenesti. Stalpii pridvorului deschis au capitele compozite (o combinatie moderna de volute ionice si frunze corintice, pecetluite de simbolul Sfintei cruci) , cioplite de asemenea in piatra.
Acoperisul, cu invelitori separate pentru diferitele incaperi interioare si poala mult evazata, este propriu bisericilor din Moldova, ca si sirul de ocnite din registrul superior al fatadelor, in timp ce pridvorul deschis si impartirea fatadelor in doua registre de catre un brau median se intalneste la bisericile din Tara Romaneasca.
Pictura bisericii.
In axul bisericii, la rasarit (axul absidei altarului) este reprezentat Iisus Hristos, incadrat in urmatoarele ocnite de Maica Domnului si de Ioan Botezatorul, dupa care urmeaza, de la est spre vest, arhangheli, prooroci tinand in mana rotulusuri cu inscriptii, apostoli, sfinti ierarhi, sfinti militari, sfinti mucenici si sfinti mucenite, ca un fel de "Mare Deisis" (Deisi = Rugaciune) . Ultimii reprezentanti in ocnitele de la sud la nord, catre vest sunt sibile si intelepti ai antichitatii (fara aureole) .
Pe mijlocul fatadei vestice apar cele doua hramuri ale bisericii: "Adormirea Maicii Domnului", incadrata de "Sfintii Apostoli Petru si Pavel". La mijlocul fatadei de sud, sirul sfintilor este intrerupt de reprezentarea "Acoperamantului Maicii Domnului".
In planul iconografic, in absida Sfantului Altar, in conca este pictata Maica Domnului cu princul, pe tron (Platytera) incadrata de Sfintii Apostoli Petru si Pavel si de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil; alaturi de bolta "Cel vechi de Zile". Tot in Sfantul altar, s-au pictat scenele: "Spalarea picioarelor" simbol al umilintei crestine, "Cina de de taina", "Impartasirea Apostolilor", in care se incorporeaza simbolul jertfei si taina misiunii apostolice.
In proscomidie (incaperea sin stanga altarului) unde se pregatesc Sfintele Daruri (painea si vinul) cele mai importante reprezentari sunt cea a lui "Iisus Arhiereu" si "Iisus in mormant" sau "Iisus Imparatul Slavei".
In diaconicon (incaperea din dreapta altarului) unde se pastreaza vesmintele liturgice, apare pe bolta "Iisus Emanuel" promis poporului ales in Vechiul Testament, inconjurat de o serie de scene pictate pe pereti, tot vechitestamentare, care prefigureaza coborarea Fiului lui Dumnezeu pe pamant si jertfa sa pentru mantuirea neamului omenesc.
Naosul este separat de pronaos doar printr-un arc care ingaduie privitorului sa vada, aproape in intregime, chiar de la intrare, maretia artistica a interiorului bisericii. Tema iconografica centrala este ierarhia celesta: in calota turlei se afla chipul lui Iisus Hristos, ca Pantocrator, inconjurat de serafimi, o adevarata garda inaripata, simbol al luptei impotriva raului si necredintei. Pe peretii laterali, pictura este dispusa in trei registre, incepand de sus, cu cetele ingeresti, ceata prooracilor si ceata apostolilor. Pe pandantivii ce sprijina turla, sunt pictati cei patru evanghelisti. In absidele laterale, sunt reprezentaate mari momente din viata Mantuitorului: "Nasterea Domnului", "Intampinarea Domnului". "Iisus in templu", "Invierea Domnului", "Coborarea de pe cruce", "Punerea in marmant". Urmatorul registru, mai jos, cuprinde Deisis (Mantuitorul, Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul) , sfinti militari.
Pe plafonul din pronaos este pictata Maica Domnului Oranta - rugatoare, cu bratele ridicate si cu imaginea pruncului in medalion, pe piept, iar pe pandantivi apar sfinti melozi. Un loc important, din pronaos, il ocupa scena Adormirea Maicii Domnului, cel de al doilea hram al bisericii. Celelalte scene, de pe peretii laterali,
cuprind: Rastignirea Mantuitorului, Schimbarea la Fata, Invierea lui Lazar, Mantuitorul din Gradina Ghetsimani. Pe peretele de vest, fata in fata cu sfantul altar, in registru mediu apar sfintii romani.
In pridvorul inchis sunt pictate scene din viata Sfantului Ierarh Ghelasie, astfel: "Sf. Ghelasie scotand apa din piatra, la Hopagi", "Mihu Zugravul, de la Crisul Alb, picteaza Manastirea Ramet", "Mantuitorul, pe scaunul de judecata", iar, in genunchi, la picioarele Sale, sta Sf. Ghelasie. De-a dreapta si de-a stanga Mantuitorului, se afla Sf. Apostoli Petru si Pavel.
Iconostasul, stranile si intregul mobilier din biserica sunt sculptate in lemn de stejar, opera realizata, cu multa migala si arta, de catre sculptorul Remus Dragomir. Icoanele, din lemn de tei, in temoera, poleite
cu foita de aur, sunt pictate tot de maestrul Popescu Grigore.
Frumusetea si valoarea bisericii o dau elementele arhitectonice din exterior si din interior, precum si pictura, cu un colorit sobru si luminos. Totul creaza in sfantul lacas o atmosfera de evlavie, meditatie si rugaciune.
Alte informații:Acces: Rutier: DNI (E81) Alba lulia, spre nord – Teiuș (16 km) – ramificație la stânga, DL spre Stret (4 km) – Geoagiu de Sus (5km) – Valea Mânăstirii (7km) . CF: Teius
Are posibilitati de cazare. Moastele Sf. Ghelasie de la Ramet.
Cod Monument:AB-II-m-A-00386
Informații conexe:Domeție - apostolul moților
Știri despre biserică:

»  Slujire arhierească la Râmeț (2014-03-01)

 Închide 

Slujire arhierească la Râmeț

[2014-03-01]
În ziua când facem pomenirea Sfinților Mucenici Teodot, Isihie și Nestor, la 2 martie 2014, Biserica Ortodoxă se va afla în duminica a patra din Triod, numită și duminica izgonirii lui Adam din Rai. Pericopa evanghelică rânduita să se citească la Sfânta Liturghie este cuprinsă în capitolul 6 al Evangheliei după Matei versetele 14-21.
Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei va fi prezent în mijlocul obștii monahale a Mănăstirii Râmeț unde va sluji Sfânta Liturghie și va rosti cuvântul de învățătură.
La Mănăstirea Râmeț se va oficia mâine și o slujbă de parastas pentru martirii neamului. Mai multe detalii a oferit pentru Radio Reintregirea părintele Antonie Catinean, duhovnicul mănăstirii:
"În Duminica Lăsatului sec pentru Postul Sfintelor Paști membri Asociației "Avram Iancu" vor ridica la Mănăstirea Râmeț un parastas în memoria eroilor Horea, Cloșca, Crișan și Avram Iancu. La acest eveniment va fi prezent și Inaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu, care va săvârși Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și va rosti și un cuvânt de învățătură pentru cei prezenți. Toți cei care doresc să fie prezenți la această manifestare îi așteptăm cu drag la Mănăstirea Râmeț."
Părintele duhovnic Antonie Catinean a prezentat și un istoric al mănăstirii Râmeț: "Străjuită de culmile stâncoase ale munților Trăscăului, Mănăstirea Râmeț este localizată pe raza comunei Râmeț, județul Alba, într-un cadru natural foarte pitoresc. La început a fost aici o adevărată sihăstrie a eremiților care trăiau în peșterile munților din jur. Cercetările istorice făcute la mănăstirea Râmeț, atestă ca vechea biserica a mănăstirii, care este monument istoric, este chiar biserica zidită de acești călugări eremiți, în secolul al XIII-lea sau începutul secolului al XIV-lea. Din această perioadă sihăstria devine mănăstirea eremiților, prima și cea mai organizată mănăstire din munții Apuseni, care dăinuie până în zilele noastre. Cea dintâi referire documentara despre mănăstirea Râmeț o avem pe al treilea strat de pictură din biserică veche care are următorul conținut: Am scris eu preapacatosul rob al lui Dumnezeu, Mihu zugravul de la Crisul Alb, cu încuviințarea Arhiepiscopului Ghelasie, în zilele regelui Ludovic, în anul 1377, luna iulie, ziua a doua. Mănăstirea Râmeț a trecut și prin perioade mai grele așa cum este anul 1762, când armatele imperiale ale generalului Buccow au încercat să distrugă mănăstirea, lovind cu tunurile în zidurile bisericii. La scurt timp după refacerea bisericii, la 1785 este distrusă din nou deoarece credincioșii antrenați de călugări au participat efectiv la răscoală țărăneasca a lui Horea, Cloșca și Crișan. Începând din anul 1792 până în 1940 viața monahală a fost întreruptă, iar până în 1955 mănăstirea a fost locuită de călugări, vestiți în acele vremuri prin viața lor de mare sfințenie. În acest sens îl putem aminti pe starețul Evloghie Ota, originar din Geoagiu de Sus, care după o viețuire la Sfântul Munte se întoarce în țară și pune bazele monahale la mănăstirea Râmeț. În anul 1955 mănăstirea este transformată în chinovie de maici. În același an părintele Dometie Manolache, împreună cu un grup de surori din partea Sebesului, care și-au făcut o parte din ucenicia lor la mănăstirea Rătești, vin la mănăstirea Râmeț și reînnoadă rânduiala monahală și tradiția îmbogățită prin rugăciune și evlavie. După moartea părintelui Dometie din anul 1975, conducerea duhovnicească îi va reveni părintelui Ioachim, care va fi duhovnicul mănăstirii până în 2006, pe o perioadă de 31 de ani, ajutat de părintele Varsanufie, părintele Filotei și părintele Ioanichie. Mănăstirea Râmeț are ca și obște aproximativ 100 de monahii și surori, conduse de maica stareță Ierusalima Ghibu. Pentru buna organizare a vieții de obște, vechile rucodelii de mâna au fost înlocuite cu forma atelierelor manăstirești, astăzi în mănăstire existând ateliere de țesut covoare, tricotaj, croitorie și broderie. Tradiția existenței unei școli în incinta mănăstirii Râmeț datează din vremuri îndepărtate, ceea ce scoate în evidență că această mănăstire s-a dovedit a avea un rol important în cultura și în menținerea trează a conștiinței unității de neam, credința și de limbă. Iar legat de Sfântul Ghelasie, putem spune că a trăit în veacul al XIV-lea, fiind cunoscut ca întâistătător al acestui sobor manăstiresc, apoi ales arhiepiscop al romanilor din Transilvania. Împodobindu-se cu toate virtuțile creștinești a fost făcător de minuni în timpul vieții, dar și după moarte, primind darul tămăduirii neputințelor sufletești și trupești. Dumnezeu a descoperit în chip minunat moaștele acestui Sfânt, care se păstrează în biserica mănăstirii Râmeț."

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 873, Ultimul acces: 2014-10-25 01:11:12

»  Sinaxa monahală la Mănăstirea Râmeț (2012-10-17)

 Închide 

Sinaxa monahală la Mănăstirea Râmeț

[2012-10-17]
Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei a fost prezent marți, 17 octombrie 2012, la Mănăstirea Râmeț, unde a prezidat sinaxa monahală. Înaltpreasfinția Sa a fost însoțit în această vizită de părintele exarh Andrei Barbu. După încheierea sinaxei, Înalt Prea Sfințitul Părinte Irineu a vizitat măicuțele bolnave îngrijite în acest străvechi așezământ monahal, aflat sub oblăduirea macii starețe Ierusalima Ghibu, informează reintregirea.ro.
Mânăstirea Râmeț este una dintre cele mai vechi așezări monahale din Transilvania fiind ctitoria călugărilor Ghenadie și Romulus, în anul 1214. Mânăstirea are un muzeu în care se află o colecție de carte veche, icoane pe lemn și pe sticlă, obiecte etnografice din zonă și obiecte de cult, fiind cea mai vizitată așezare monahală din județul Alba, iar anual îi trec pragul zeci de mii de credincioși.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 2703, Ultimul acces: 2014-10-25 01:11:12

»  Zile de hram la Mănăstirea Râmeț (2011-06-29)

 Închide 

Zile de hram la Mănăstirea Râmeț

[2011-06-29]
Cunoscuta Mănăstire Râmeț din inima Ardealului, străvechea vatră monahală așezată între stâncile Munților Apuseni, se află zilele acestea în sărbătoare: atât de Sfinții Apostoli, cât și în ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Ghelasie, ale cărui moaște se păstrează aici, informează TRINITAS TV.
Sfânta Liturghie a fost oficiată astăzi, 29 iunie, de Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu.
„Ne aflăm astăzi la hramul Sfintei Mănăstiri Râmeț, o adevărată oază de rugăciune și evlavie în care răsuna simfonia virtuților morale. De asemenea, în acest loc iradiază parfumul sfințeniei marelui ierarh Ghelasie. Înnobilați de lumina cuvântului ziditor și de puterea harului mântuitor, îi rugăm pe slăviții Apostoli Petru și Pavel să ne ocrotească în călătoria noastră spre Împărăția Cerurilor”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Irineu.
La slujba de la Mănăstirea Râmeț au participat peste 1000 de credincioși veniți din toate zonele țării și chiar din străinătate.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 3460, Ultimul acces: 2014-10-25 01:11:12

»  Conferința profesorilor de Istoria și Filosofia Religiilor din Patriarhia Română (2010-11-23)

 Închide 

Conferința profesorilor de Istoria și Filosofia Religiilor din Patriarhia Română

[2010-11-23]
La Mânăstirea Râmeț din județul Alba se încheie astăzi conferința profesorilor de Istoria și Filosofia Religiilor din Patriarhia Română, informează Radio TRINITAS.
Participanții discută despre stadiul elaborării dicționarului de Istoria și Filosofia Religiilor. Timp de două zile dezbaterile au abordat subiecte precum personalitatea femeii din perspectiva sacrală și importanța Istoriei și Filosofiei Religiilor în cadrul Teologiei.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 3805, Ultimul acces: 2014-10-25 01:11:12

Nr. vizualizări:4479
Data ultimei vizualizări:2014-10-25 01:11:12
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:35

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Setul de Fotografii 1

Vedere de ansamblu
Foto: Wilhelm Scherz

Vedere de ansamblu
Foto: Mircea Vâlcu

Biserica nouă
Foto: Mircea Vâlcu

Biserica nouă
Foto: Mircea Vâlcu

Biserica Nouă
Foto: Sorin Cercea

Data: 2004-01-01, Aparat: EASTMAN KODAK COMPANY KODAK CX7330 ZOOM DIGITAL CAMERA

Biserica Nouă
Foto: Marinel Șerban

Biserica Nouă
Foto: Bogdan Apostoaia

Data: 2007-06-18, Aparat: Sony Ericsson K510i

Biserica Nouă
Foto: Marinel Șerban

Biserica Nouă
Foto: Bogdan Apostoaia

Data: 2012-04-28, Aparat: Canon Canon EOS 450D

Biserica Nouă
Foto: Sylvester Nata

Biserica Nouă
Foto: Bogdan Apostoaia

Data: 2004-01-01, Aparat: EASTMAN KODAK COMPANY KODAK CX7330 ZOOM DIGITAL CAMERA

Biserica Nouă
Foto: Marinel Șerban

Data: 2007-06-18, Aparat: Sony Ericsson K510i

Biserica Nouă - intrarea
Foto: Marinel Șerban

Bisericile
Foto: Mircea Vâlcu

Bisericile
Foto: Bogdan Apostoaia

Bisericile
Foto: Sorin Cercea


Setul de Fotografii 2
Setul de Fotografii 3
Fotografii din zona Râmeț
(preluate automat de pe situl www.Panoramio.com)!