Beia - Caţa - Braşov
 

Biserica Buna Vestire Beia  HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE
Religie:	Ortodox
Localitate:	Beia
Comună:	Caţa
Judeţ:	Braşov
Cod poştal:	507041
Telefon :	0761... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail :	@gmail.com
Adrese utile:	mitropolia-ardealului.ro, www.comunaCata.ro, www.judBrasov.ro, bv.prefectura.mai.gov.ro
Preot:	Marius Cătălin Bucur
Hram:	Buna Vestire
Detalii:	Prima mentionare oficialá cunoscutá a localitátii Beia (. Bene. ) dateazá din 15. iulie 1442, cum reiese dintr-o scrisoare a domnitorului Iancu de Hunedoara, tatál regelui Transilvaniei si Ungariei Matei Corvin, scrisá in limba latiná in „cetatea Beia“. Localitatea Beia a primit acest nume probabil curand dupá constituirea ei nu din cuvantul latin „benedicta“ (sfanta) , cum au crezut multi cercetátori, ci din cuvantul „Benedictus“, probabil numele aceluia, care a condus imigrantii din vestul Europei in acest tinut. Vezi si cartea „Die Ansiedlung der Siebenbürger Sachsen“ (Colonizarea sasilor din Ardeal, 1979) al istoricului Thomas Nägler. Din denumirea latiná „Bene“ s-au format in decursul secolelor denumirile romanesti si maghiare: 1733 „Szász-Bene“, 1750 „Beje“, 1850 „Beja“, 1913 „Homorodbene“ (dupá Coriolan Suciu) . „Meeburg (romaneste Beia, Benedicta) este un Magdeburg al Transilvaniei“ scrisese lingvistul Gustav Kisch in cartea sa „Siebenbürgen im Lichte der Sprache“ (Transilvania privitá sub aspectul limbii) . Desigur localitatea Beia, asezatá langá calea feratá, care uneste orasele Brasov - Sighisoara - Oradea, la granita judetelor Brasov, Mures si Harghita, nu este nici pe de-aproape asa de cunoscutá, ca Magdeburg, capitala unui judet in nordestul Germaniei. Aceasta desi zona Beia a fost mentionatá in numeroase opere si cárti de specialitate, ca in poemul poetului transilvánean din sec. 19 Michael Albert „Der Pfarrer aus dem Haferland“ (Preotul) , si de istoricii A. Schullerus, Gernot Nussbächer si altii. Una din cele mai frumoase legende a zonei Beia povesteste despre nasterea numelui german al localitátii: „Meeburg“. Cu multi, multi ani in urmá, cand turcii si tátarii devastau Ardealul, exista un sat numit in germaná „Rumes“ in apropierea tunelului de cale feratá de astázi, sub dealul care uneste cele trei judete amintite. Dupá ce ciuma decimase aproape toatá populatia din zoná, cateva femei, care supravietuiserá, au dat foc satului „Rumes“, si l-au párásit pentru totdeauna, ca sá scape definitiv de acea boalá groaznicá. Astázi aminteste doar denumirea maghiará „Romocsag“ (Doar ruine) de acea localitate din apropierea tunelului. De frica acelei boli, oamenii din satele vecine n-au luat legáturá cu aceste femei. Astfel ele au fost nevoite sá-si construiascá aproape singure, doar cu ajutorul unor pástori milosi, o bisericutá pe un deal in apropiere. Acolo puteau locui si acolo puteau sá se roage pentru familiile lor pierdute. Astázi mai amintesc denumurile romanesti „Dealul Chiliei“ si „PA rául Chiliei“ din zona Beia de acele vremuri. In anii 30 ai seculului trecut din acel loc, in apropierea pádurii de brad de astázi din sudul localitártii Beia, oamenii au putut lua pietrele din fundamentul acelei bisericute, cand au cládit scoala peste drum de biserica ortodoxá, scoalá care azi nu mai existá. Cat timp au tráit aceste máicute acolo sus in apropierea dealului Ghergheláu nu mai este cunoscut. O altá legendá povesteste, cá localitatea Archita le-a acceptat in sfarsit bucurandu-se paná azi si de hotarul lor, care intr-adevár azi se intinde pe multi kilometri de-a lungul cáii ferate paná la tunel. O fatá insá rámásese in bisericuta de pe deal. De aici putea privi departe, vázandu-i astfel mult mai repede pe dusmanii, care se apropiau de vre-un sat apropiat. Astfel putea sá previná satele din jur, de pericolul care se apropia, ináltand steagul satului respectiv in turnul bisericutei. Intr-o zi fata, care era privitá de oamenii din imprejurime ca o sfantá, a fost gásitá moartá. Locuitorii satului de la poalele dealului au inmormantat-o in cimitirul lor, si ca o rásplatá simbolicá au putut aseza statuia lui Isus din acea bisericutá din deal in biserica cetate din mijlocul localitátii. Astázi [2006] turistii pot admira acea statuie de lemn al lui Isus in altarul din 1513 in Biserica din Deal in Sighisoara. Spre deosebire de multe alte picturi si sculpturi, Isus e infátisat aici in mod neobisnuit, nu ca rástignit, ci in picioare tinand in maná globul pámantesc cu crucea, simbolizand speranta in victoria credintei. Crucea este redatá si in stema localitátii Beia > vezi meniul. Se spune cá, in acea vreme localitatea de la poalele dealului (Beia) a primit denumirea germaná de azi: „Meeburg“ - din cele douá substantive: „Meet“ (sáseste „fecioará“) si „Burg“ (cetate) . Cu multi ani in urmá numele german al acelui deal cicá ar fi fost intr-adevár „Mädchenberg“, maghiará „Leányhalom“ (Dealul Fetei) . In anul 1488 este mentionat numele localitátii „Meeburch“, in 1494 „Mebwrg“ si in 1504 sunt mentionate denumirile „Meepergh“, „Meepwrg“ si „Meepwurgh“ (Coriolan Suciu, Dictionar istoric al localitátilor din Transilvania) . Satul Beia este situat la granita dintre judetele Brasov, Mures si Harghita avand o populatie de aproximativ 100 de familii. Satul este la o distanta de 12 Km de Comuna Cata si 80 de Km de judetul Brasov. Localnicii sunt pastoriti de Pr. Bucur Marius Catalin, preot paroh de 6 ani in sat. Ca si obiectiv turistic in Beia este Biserica evanghelica si incinta fortificata Beia. Ridicata in sec. XV, Biserica evenghelica din Beia imbina elementele in stil gotic (altarul) , cu cele in stilul barocului rural al pictorilor din zona Rupea. Elementul de unicitate este dat si de o serie de elemente artistice regionale pe care biserica le pastreaza si care tradeaza influenta germana, slovaca, dar si cea polona. Biserica poarta hramul Sfinta Ursula. Biserica fortificata evanghelica din Beia, construita in prima faza in sec. XIV (nava, cor si absida poligonala) . Biserica evanghelica Beia a fost fortificata in anii 1493 si 1504-1506, cand a fost suprainaltata cu un turn de straja si a fost inconjurata de o incinta cu 3 turnuri. Valoros altar poliptic, cu legenda Sf. Ursula, atribuit, verosimil, lui Johannes Stoss (1513) . De asemenea in Beia mai este localizata o ipotetica asezare civila romana. Ipoteza asezarii romane din dealul Chiliei intervine in urma descoperiri catorva monede si fragmente ceramice care atestata aici o asezare rurala romana. Nu s-au facut cercetari sistematice. Informatiile principale privind localitatea Beia in Transilvania au putut fi adunate in primul rand din documente, notite biografice si din asa-zisele carti ale localitátii Beia (registrul de impozite din 1836, cartea bisericeasca din 1900, cronica 1912-1983) incepand din 1990. In sfarsit aceste informatii au putut fi publicate in 1994 in limba germaná in monografia „Beia – satul ardelenesc de la poalele Dealului Chiliei“ , o monografie continand peste 300 de pagini. In afara de importanta ei stiintifica aceasta carte are si o valoare morala neapreciabila: Mai ales prin fotografiile, copiile documentelor vechi si desenele publicate, ea este in acelas timp o amintire si o alintare sufleteasca pentru generatia in varsta a beienilor. Datorita faptului ca nu au existat insemnari in biserica in legatura cu istoricul ei, am alcatuit un istoric din spusele oamenilor din sat. Biserica din satul Beia poarta hramul de “Buna Vestire”, a fost reconstruita in anul 1934 pe locul vechii biserici care nu se stie de la ce data data, dar care era mai mica si destul de veche din alcatuirea careia se pastreaza doar turnul bisericii. Biserica a fost construita in marginea satului inspre miazazi, unde se stabilisera romanii in 45 de case, in fiecare casa vietuind cate doua familii, partea de jos, central, fiind locuita de sasi. Biserica are doua cimitire pentru ca satul este format din doua vecinatati, fiecare vecinatate avand cimitirul ei. Cimitirul de langa Biserica a fost asezat la o distanta de circa 400 de metri, pentru ca s-a crezut ca numarul romanilor va creste iar Biserica si cimitirul vor ramane in mijlocul satului; dar nu a fost asa. Dupa plecarea sasilor din sat, pe strada romanilor, dealul unde este asezata Biserica, nu s-a mai ridicat nici o casa. In timpul construirii acestei Biserici (reconstruirii pe locul celei vechi) , slujbele s-au tinut in scoala romaneasca care s-a aflat in partea de miazanoapte a Bisericii, ale carei fundatii se pot vedea si astazi, ea demolandu-se odata cu diminuarea locuitorilor, iar scoala saseasca aflata in mijlocul satului, langa Biserica Evanghelica, a devenit incet- incet scoala romaneasca dar a ramas in patrimonial Bisericii Evanghelice. Perioada in care slujbele s-au tinut in scoala, au inceput cu anul 1931 pana la finalizarea ei in anul 1934. De mentionat este faptul ca aceasta parohie a functionat cel mai mult ca filie, atat in vechea biserica cat si in cea de astazi (1934) .
Alte informaţii:	Preoti slujitori ai aceste Biserici au fost: Pr. Ioan Vatasan 1890 – 24. aprilie. 1921 Pr. Ciulei 1921mai – 1930 Pr. Dadu 1930 – 1939 (figureaza cu semnatura intr-un process verbal) Pr. Popica Ioan 1939 – 1942 (care s-a transferat in parohia Bradet langa Intorsura Buzaului, si care a decedat in anul 2007) Pr. Dirjan Ioan 1942 – 1958 Pr. Cojocaru 1958 (sta doar citeva luni, mutandu-se la parohia Cata) Foarte putin timp este pastorita de doi preoti, unul din Porumbeni Mari si unul de la Vanatori, necunoscandu-se numele lor. Pr. Boiu 1959 Pr. Alexandru Busila 1959 – 1963 (In perioada sa, s-a ridicat actuala casa parohiala, dar dupa plecarea parintelui Busila ea s-a vandut, dar a fost recuperata mult mai tarziu. Decedat anul acesta) Pr. Gheorghe Cont 1964 – 1966 Pr. Margineanu Ion 1966 – 1968 (dupa care pleaca la parohia Dumbraveni) Pr. Cliga Ioan (preot in Archita) Pr. Munteanu Ioan 1974 – 2001 (parohia Beia devine filie la parohia Palos) Pr. Neagovici Constantin Gheorghe 2001 – 2010 (redevine parohie cu drepturi depline) Pr. Bucur Marius Catalin 2010 – prezent . Epitropi ai Bisericii ”Buna Vestire” Beia: Ciontea Ion Goga Ioan Dracea Nicolae Cernea Dumitru Babos Achim Musunoi Ioan Cernea Simion Stanciu Gheorghe Suciu Gheorghe Dobre Dumitru Dracea Teofil Voina Viorel Aursachioaei Vasile Cantareti: Musunoi Gheorghe senior Dobre Teofil Babos Iosif Musunoi Gheorghe junior Musunoi Gheorghe Aurelian Eroii satului Beia TEOFIL VALERIU IOAN GHEORGHE GHEORGHE VASILE GHEORGHE AUREL DUMITRU IOSIF NICOLAE AUREL PETRU IOSIF ACHIM TEOFIL SIMION IOAN IOAN CONSTANTIN ION PAVEL VASILE IOAN MIRON
Nr. vizualizări:	4884
Data ultimei vizualizări:	2024-04-20 11:38:23
Data ultimei actualizări:	2016-09-28 14:28:41
Data încărcării pe sit:	2016-03-24 09:53:50
Nr. Mesaje:	0
Nr. Fotografii:	1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Vedere din lateral Foto: Constantin Banciu Vedere din lateral Foto: Constantin Banciu (www.facebook.com/banciu.constantin), Data: 2016-09-25 Aparat: NIKON E8800 Contor: 265

Timp total: 0,03s...

[]:1