Jghiab :: Manastirea Gavanu

Acasă > Biserici

Google Translate

Timp stanga: 0,01s...

Biserici

Mănăstirea Găvanu
Jghiab

Religie:

Ortodox

Localitate:

Jghiab

Comună:

Mânzăleşti

Judeţ:

Buzău

Adresa:

nr. 58, Găvanu în pădure

Cod poştal:

127342

Persoană de contact :

Stareta monahia Haralambia Nita

Telefon :

NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...

Adresă de e-mail :

NU deţinem adresa de e-mail...

Adrese utile:

www.arhiepiscopiabzvn.ro, primariaminzalesti.ro, www.cjBuzau.ro, bz.prefectura.mai.gov.ro

Preot:

Neacsu Stefan Sofian

Hram:

Adormirea Maicii Domnului

Detalii:

Istoria Sfintei Mănăstiri Găvanu coboară în secolul al XVIII-lea, secolul luminilor, care influenţează şi zona creştinilor de la Curbura Carpaţilor, când, prin grija lui Dumnezeu şi a credincioşilor săi, se construieşte o salbă de lăcaşuri sfinte, mai ales din lemn, aşa cum sunt prezentate în opera "Spiritualitate şi istorie la întorsura Carpaţilor" de dr. Antonie Plămădeală (Buzău, 1983, p. 243 - 256) .
Pentru noi, credincioşii din Mânzăleşti, este o mândrie, mai ales că, documentar, comuna este consemnată într-o poruncă din 1522 februarie 3, a voievodului Ţării Munteano-Româneşti, Radu de la Afumaţi care întăreşte lui Neagu de la Menedic în sus până la cheie, iar printr-un document din 7526, dat de acelaşi voievod, se face danie, peste fureştii toţi, muntele Fureştilor, muntele Piciorul Capri, în părţile Buzăului, "Lui Vlad Vintilă - portar de Slatina şi sorei lui Sora". . (Arhivele Statului - Bucureşti - Secţia Istorică Nr. 278) .
Un document istoric datat din 14 octombrie 1620, consemnează faptul că 12 boieri, printre care Niacşu din Cîmpulungeani, Jacul din Pîclele şi alţii din Sinişti, Blestemaţi, Băligoşi, Fundeni, Colnici şi Măneşti, prin porunca domnului Radu Voievod, împart moşia Aldianilor, între Oprea Vătaf, Aldea şi Raicu, stabilindu-se riguros hotare, ca. . . apa Slănicului, Malul lui Raicu, până în Râpa cu plopi, Pădurea Socetul, pe din jos până în apa Slănicului şi din apa Slănicului, în jos, până dă în malul lui Raicu. (Arhivele Statului -Bucureşti, manuscrise 172, fila 376) .
La anul 7133 (1625) , iunie 25, episcopul Efrem al Buzăului, întăreşte din nou hotarele moşiei Menedic, în temeiul vechilor hrisoave, pomeneşte printre vecini şi semnatari pe un anume Manea cu toat (ă) ciata lu. . . nume care nu este exclus să fi fost al starostelui moşnenesc local şi respectiv strămoş al satului şi comunei Măneşti de mai târziu (Arhivele statului -Bucureşti, Colecţia Episcopia Buzăului, Vol. XXXVII fila 3) .
Peisajul plaiurilor de munte, depresiunile, pitorescul, adăpostul sigur al unei văi străjuite de munte, înălţimea falnică a copacilor, legendele locurilor pline de adevăr istoric, toate, ca şi altele, reprezintă de fapt geneza noastră şi a tot ce am construit.
Începutul Sfintei Mănăstiri Găvanu se duce, deci, la anul 1707, când, în punctul la Lăstuni, în FUNDUL GĂVANULUI, între cele două izvoare, se găsea un lăcas monahal, păstrându-se doar până în jurul anului 1910 O cruce şi câţiva nuci îmbătrâniţi.
Ctitorirea mănăstirii este moşnenească-ţărănească. Temeiul şi-l pune prin DANIA poienilor din Găvanu şi a pădurilor din jurul ei a unui moşnean din linia lui Ignat Beşliu, din moşnenia Mânzălească-Beşliască şi anume Moise Ignat Beşliu. Pe atunci episcop de Buzău era Damaschin, mare cărturar şi animator al Tiparniţei Episcopiei Buzăului (Pr. Sandu Tudor, Glasul Bisericii, Nr. 9. 10. 1968, p. 1032) .
Deoarece apele vijelioase şi mari ce coborau din munte îi aduceau dese stricăciuni, a fost mutată în Poiana din Vale, la aproximativ 150 m, spre est faţă de actuala biserică, de fapt, a doua construcţie a bisericii schitului.
Această bisericuţă, de formă dreptunghiulară, a fost profanată şi arsă de către turci în anul 1821. Astfel, boierii buzoieni, şi în special cei de origine grecească, în timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu, şi-au căutat loc de refugiu, la Găvanu, loc ascuns şi greu accesibil, venind în sus, pe Valea Slănicului, Valea Jgheabului, prin strâmtoarea muntelui Cireşu şi dorind a se stabili la schitul Găvanu.
Turcii, aflând despre fuga acestora, au trimis în urmărire un mic detaşament al armatei, care pătrunde pe Valea Râmnicului, Poiana Mărului, Bisoca şi prin satul Coita, ajung la curmătura Găvanului, ies înaintea boierilor în punctul Groapa Morii şi-i jefuiesc, îi taie cu săbiile, apoi urcă spre biserica schitului din Poiana din Vale, o profanează, îi dau foc şi arde din temelie. Sunt ucişi paharnicul Costache Hrisoscoleu şi alţi şapte necunoscuţi, cât şi economul schitului împreună cu doi ţigani.
În anul 1828 se construieşte altă mănăstire aici în Poiană, spre vest de cea arsă, în loc luminat şi de pomenire, ce se păstrează şi azi. Şi acesta, ca şi celelalte, se construiesc din bârne de brad, cu plan treflat, cu absidele altarului în şapte laturi, cu patru turle egale pe axul longitudinal şi două turle mici egale, pe absidele laterale, aşa cum se văd şi astăzi.
Pomelnicul din 1828 consemnează că şi această, a treia biserică, este ctitoria moştenitorilor mânzălari şi beşlii, ajutaţi şi de alţi credincioşi de pe Valea Slănicului şi a Văii Râmnicului.
HRAMUL de la început a fost al Adormirii Prea Sfintei Stăpâne de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarei Maria.

Alte informaţii:

Manastire de maici.
Din Buzău, se merge pe DJ203K spre Mânzăleşti, ulterior se virează pe DJ204M spre satul Jghiab, pe valea pârâului omonim. De aici se merge spre satul Cireşu şi - ulterior prin acesta - spre drumul forestier ce face legatura între satul Lacurile şi mănăstire. Traseul - neasfaltat - are porţiuni greu accesibile.

Cod Monument:

BZ-II-m-B-02443

Nr. vizualizări:

8361

Data ultimei vizualizări:

2024-04-18 06:37:26

Data ultimei actualizări:

2023-04-27 19:17:12

Data încărcării pe sit:

2005-09-16 18:48:04

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2009-07-05
Aparat: Canon Canon PowerShot SX100 IS
Contor: 97

Vedere de ansamblu
Foto: David Chifiriuc

Timp total: 0,05s...

[]:1